Friday , March 29 2024

Lungu propune ca Bucovina să revină, oficial, pe harta României odată cu regionalizarea

Ion Lungu

Propunerea primarului municipiului Suceava, Ion Lungu, a fost făcută în cadrul unei dezbateri organizate la Iaşi pe tema proiectului regionalizării României. „Am spus public că nu este potrivit ca noile regiuni să aibă denumiri de genul Nord – Est, Centru sau Sud – Est”, a declarat Ion Lungu. In condiţiile în care nu se doreşte de la nivel central să se renunţe la înfiinţarea doar a opt regiuni, Ion Lungu a spus că noua regiune din nord- estul ţării ar trebui să poarte şi numele Bucovina, indiferent unde va fi centrul regional 

La Iaşi a avut loc joi, 23 mai, o dezbatere publică pe tema regionalizării prezidată de vice-prim ministrul Liviu Dragnea. La întâlnirea care a avut loc la Universitatea de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” au participat conducerile consiliilor judeţene şi primarii oraşelor importante din Moldova, dar şi specialişti în administraţie publică. Judeţul nostru a fost reprezentat de primarul Sucevei, Ion Lungu şi de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Alexandru Rădulescu.
Ministrul Liviu Dragnea a expus în linii mari principiile regionalizării, dar până în acest moment nu au fost puse la punct toate detaliile viitoarei organizări administative a României. Ceea ce este însă cert este faptul că Guvernul merge în continuare pe ideea că vor fi constituite doar opt regiuni.
Primarul de Suceava nu a fost de acord ca noile regiuni administrative să aibă denumiri care să fie ca şi a celor de dezvoltare. „Am spus public că nu este potrivit ca noile regiuni să aibă denumiri de genul Nord – Est, Centru sau Sud – Est”, a declarat Ion Lungu. De aceea, el a propus ca regiunea nordică să fie intituală fie Moldova-Bucovina, fie Bucovina-Moldova. „Am propus, astăzi (ieri – n.red.) la întâlnirea de la Iaşi pe probleme de regionalizare ca denumirea să cuprindă şi numele Bucovina, indiferent unde va fi sediul viitoarei regiuni. De exemplu, am putea avea o denumire de genul Moldova – Bucovina. A fost un lucru apreciat şi reţinut de comisia pentru regionalizare”, a declarat Ion Lungu. In timpul şedinţei respective, el a spus că „este cu totul altceva când mă duc în afară să pomenesc numele Bucovina, care este văzut foarte bine, decât să spun că vin din Nord-Est”, a argumentat Ion Lungu.
Conform adevarul.ro, Liviu Dragnea l-a sprijinit pe Lungu: „Sunt de acord şi spun că trebuie să dăm regiunilor nume proprii. Eu, din Teleorman, cum ar trebui să spun că sunt «trei sud-vest oltean»? Denumirea fiecărei regiuni va fi stabilită în urma unui amplu proces de consultare publică. Ar putea exista şi varianta microregiunii în cadrul regiunii mari”, a mai spus vice-prim ministrul.
Ca nume de teritoriu, Bucovina, }ara Fagilor, a început să existe în cuprinsul Imperiului Habsburgic din 1774 când o parte din vechea }ară de Sus a Moldovei a fost anexată imperiului respectiv şi existat până în 1918 când regiunea s-a unit cu România. In perioada cât a fost sub stăpânire habsburgică şi, ulterior, inclusă ca ducat ce aparţinea de coroana Austriei în perioada monarhiei dualiste, toată Bucovina a cunoscut un proces de modernizare şi de racordare la o serie de legi şi principii mai apropiate de cele din vestul Europei. Profundele transformări în cei aproape 150 de ani de stăpânire străină au avut o amprentă pozitivă în plan cultural, probabil pe fondul modificării structurii demografice, precum şi în multe ramuri economice. In 1940, odată cu semnarea pactului Ribbentrop – Molotov, partea de nord a Bucovinei, împreună cu Basarabia şi ţinutul Herţa, au fost anexate Uniunii Sovietice. Pentru o scurtă vreme, în perioada celui de-al doilea război mondial, Bucovina a fost alipită la patria – mamă, apoi a fost din nou luată de sovietici. In 1991, după destrămarea fostei URSS,
partea de nord a Bucovinei a rămas Ucrainei.
Menţionăm că discuţiile de la Iaşi fac parte dintr-o aşa numită dezbatere la nivel academic cu privire la regionalizare, nu întâmplător sunt organizate şedinţele într-o serie de instituţii de învăţământ superior. Primarul Ion Lungu a explicat că au fost prezentate o serie de date cu privire la indicatorii economici din fiecare oraş mai important şi judeţ. De asemenea, au fost expuse şi rezultatele unui sondaj de opinie realizat în fiecare dintre regiuni, cu privire la capitala de regiune. Sondajul respectiv ar reprezenta o primă fază de consultare populară privind desemnarea capitalelor.
Potrivit sondajului prezentat de Liviu Dragnea, în cele şase judeţe din Moldova care au fost incluse în regiunea de dezvoltare nord-est, dacă s-ar face regionalizare, peste 48% dintre locuitori au optat pentru o capitală la Iaşi, în timp ce Suceava a obţinut 12%, iar Piatra Neamţ – actuala reşedinţă a regiunii de dezvoltare nord-est – a obţinut doar 11,1%. Numele oraşelor care vor deveni capitalele celor opt regiuni ar urma să fie definitivat cel mai târziu în luna august, iar preşedinţii vor fi aleşi în prima fază prin vot al reprezentanţilor administraţiei publice din întreaga regiune.
Printre celelalte date prezentate de Liviu Dragnea, 28,7% dintre locuitorii regiunii Centru au optat pentru Braşov, în timp ce 25,7% pentru Sibiu. „Aici va fi cea mai grea decizie care trebuie luată. Este o competiţie egală între Braşov şi Sibiu din toate punctele de vedere. Luăm în calcul în această situaţie aplicarea modelului polonez care presupune, printre altele, stabilirea sediului regiunii într-un oraş şi prefectura regională într-un altul”, a declarat Liviu Dragnea.
O situaţie complicată se înregistrează şi în regiunea Sud – Est, acolo unde Constanţa a obţinut 23,8% din opţiunile locuitorilor, dar oficialii din Galaţi şi Brăila, cu 14,8%, respectiv 14,4%, iau în calcul strategia unei uniuni pentru a se impune în faţa oraşului Constanţa. (Dan PRICOPE)

Vezi si

Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești (VIDEO)

Miercuri dimineață, pe rețeaua  Facebook, pe pagina ”Suceava Fail”, a fost postată o înregistrare video …