Lungu: Comasarea unor localități limitrofe cu municipiul Suceava nu se va produce curând

Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a explicat că susține fără rezerve demersul de la nivel de Asociație a Municipiilor din România privind așa-numita „(re)unificare voluntară” a unor comune cu municipiile reședință de județ, însă în ceea ce privește cazul Sucevei Lungu nu crede că deocamdată sunt astfel de perspective, situația de la Buzău, de unde se pare că a pornit demersul AMR, având anumite particularități care nu se regăsesc la noi  

Asociația Municipiilor din România (AMR), a solicitat Guvernului și partidelor parlamentare ajutorul pentru susținerea unui proiect de lege care să faciliteze unificarea administrativă a municipiilor cu unitățile administrativ-teritoriale limitrofe. Emil Boc, primar al municipiului Cluj – Napoca, și un susținător al regionalizării (prin desființarea județelor), a declarat luni, 12 iulie, că proiectul propune o reunificare voluntară a municipiilor reședință de județ cu unitățile administrativ teritoriale limitrofe. „Avem pe ordinea de zi un proiect de rezoluție prin care vrem să ne adresăm Guvernului și partidelor parlamentare pentru a susține un proiect de lege în parlament pentru a facilita unificarea administrativ voluntară a municipiilor cu una sau mai multe UAT”, a spus Emil Boc, citat de Hotnews. Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu – prim-vicepreședinte al AMR – ne-a declarat că nu are rezerve față de demersul despre care presa centrală s-a referit pe parcursul zilei de luni și a confirmat că, de fapt, cadrul discuțiilor de la AMR, la care a fost prezent și premierul Florin Cîțu, a fost unul mai larg la care s-au abordat și alte teme aflate mai mult sau mai puțin în legătură cu așa numita „reunificare voluntară”. Ion Lungu a precizat că, în general, acestea pot fi încadrate în zona de preocupare privind reformarea  administrativă. „Până când se finalizează reforma administrativă a țării nu putem rămâne pe loc”, a spus și președintele AMR. În ceea ce privește proiectul de rezoluție al AMR, s-a propus ca în cazul unificării voluntare a unei unități administrativ teritoriale cu municipiul reședință de județ să se acorde anumite facilități administrative prin Codul Administrativ, în vederea realizării zonei metropolitane. Ion Lungu a precizat că discuțiile s-au purtat și cu privire la raporturile actuale din cadrul așa numitelor zone metropolitane, dar și la zonele urbane funcționale – o ceva mai concisă/concentrată variantă a zonelor metropolitane.

De altfel, demersul AMR a fost făcut – după cum a explicat prim-vicepreședintele acestei structuri – în contextul în care deja pe 27 septembrie, la Buzău va avea loc un refendumul local pentru unificarea municipiului cu comuna Țintești. Dacă votul va fi favorabil, rezultatul merge în Parlament, unde se emite o lege, iar unirea va deveni efectivă. Procesul ca atare însă are multe etape de parcurs și de aceea a apărut demersul AMR, în ideea unei eventuale simplificări.

Pe de altă parte, Ion Lungu a recunoscut că în cazul municipiului Suceava probabilitatea unei viitoare „reunificări voluntare” este scăzută. Deocamdată, a completat edilul. Întrebat cu privire la eventuale speculații referitoare la comuna Şcheia și mai cu seamă Ipotești și Moara, Ion Lungu s-a delimitat de așa o abordare, evitând să facă vreun comentariu. Totuși, el a explicat că în cazul de la Buzău sunt anumite particularități despre care nu a dorit să intre în amănunt, însă a pus în vedere că în lipsa consensului orice discuție la nivelul Sucevei și al localităților limitrofe nu își are sensul. Prin consens, edilul Sucevei înțelege inclusiv „voința politică” la care a făcut trimitere în discuția telefonică purtată pe tema aceasta. Totuși, Ion Lungu a pus în față și a insistat pe alte aspecte de ordin patrimonial și birocratic/administrativ. Este de precizat că potrivit Codului Administrativ „orice modificare a limitelor teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale care privește înființarea, reînființarea sau reorganizarea acestora se poate efectua numai prin lege și după consultarea obligatorie a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective prin referendum local, în condițiile legii”.

Codul Administrativ însă face, totuși, referire printre altele și la așa numitele „subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor”. La fel cum de altfel și în precedenta Lege nr. 215 privind administrația publică locală au fost introduse – urmare a unor modificări și completări față de varianta inițială – posibilitatea ca unele localități aparținătoare ale municipiilor să se organizeze, în condițiile legii, ca și comune. Un demers de genul celui de la Buzău a avut loc la Oradea, cu mai mulți ani în urmă, dar a eșuat din cauza prezenței slabe la referendum. În Codul Administrativ zona metropolitană este definită ca fiind „asociația de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat între capitala României sau municipiile de rangul I ori municipiile reședință de județ și unitățile administrativ-teritoriale aflate în zona limitrofă”.

Prezent la sedința AMR de luni, 12 iulie, premierul Florin Cîțu nu a respins ideea. „Tot ce e voluntar, nu pot să fiu împotrivă dacă ajută la atragerea de fonduri europene sau investiții. Deci, dacă este o formulă care face atragerea de fonduri europene mai ușoară, bineînțeles că nu mă voi opune, până vom avea o altfel de legislație. Atât timp cât e voluntar nu prea am cum să mă opun”, a spus Florin Cîțu. (D.P.)