Lucrările de restaurare a Gării Iţcani, întrerupte de aproape un an de zile din cauza documentaţiei întocmită greșit

SNCFR – regionala Iași se chinuie să refacă documentaţia din primavară anului trecut, când au fost stopate lucrările. „Ei de atunci, nu s-au mai reluat și cele care au fost făcute, vedeţi și dumneavoastră, încet – încet se degradează. Acum, gara arată și mai rău decât o ruină. Măcar atunci avea și peronul”, a semnat arhitectul sucevean Viorel Blănaru

Una dintre cele mai frumoase gări construite de austrieci pe teritoriul ţării noastre este Gara Iţcani din municipiul Suceava. Din nefericire, această gară arată ca după bombardament, fiind practic abandonată de către autorităţi. Gara Iţcani a fost deschisă în anul 1871, iar în 2016 a intrat într-un proces de reabilitare. Lucrările nici bine nu au început că au și fost stopate în primăvara anului 2018 după ce documentaţia după care se lucra era una greșită.

„Gara arată și mai rău decât o ruină. Măcar atunci avea și peronul, măcar era rupt un colţ al peronului, un fragment din el și restul era bun, se putea staţiona sub el. Acum nu se mai poate sta deloc. Dacă o privim ne putem imagina că sunt prin 1943-1944, în timpul războiului, când au fost și bombardamente probabil prin Suceava. Teoretic, restaurarea a început cam în 2016, undeva pe la începutul anului, dar cu târâș – grăpiș, cu puţină lume. (…) S-a mai lucrat în primăvara anului 2018, dar la un moment dat SNCFR-ul, regionala SNCFR Iași, a constatat că documentaţia pe care lucrau era o documentaţie învechită au spus ei din punct de vedere al cifrelor tehnice, al datelor și al capacităţii de finanţare, de către buget și au trebuit să refacă documentaţia, asta cândva în primăvara anului 2018. Ei de atunci, lucrările oprite și nu s-au mai reluat și cele care au fost făcute, vedeţi și dumneavoastră, încet – încet se degradează. (…) În 1871, când a fost pusă în funcţiune era cea mai frumoasă de la est de Carpaţi. Ulterior, a apărut gara din Brăila care este tot foarte frumoasă și gara din Burdujeni. Atunci era cea mai mare gară, care asigura traficul feroviar peste graniţă. (…) Deosebit este modul în care este realizată. Sunt puţine construcţii realizate în această parte a ţării, în zona aceasta, în acest stil austriaco – italian”, ne-a explicat arhitectul sucevean Viorel Blănaru.

Documentaţia pentru restaurare Gării Iţcani trebuie actualizată. Lucrările realizate până acum de către muncitori nu doar că nu au fost făcute conform documentaţiei, însă au început deja să se degradeze. (O.S.)