Friday , March 29 2024

Lotul Dîmbu, în cameră preliminară la Curtea de Apel Cluj până la modificarea Codului de procedura penala

O nouă acțiune a judecătorului de cameră preliminară de la instanța clujeană a fost adresată Curții Constituționale, vizând excepția de neconstituționalitate a unui paragraf din Noul Cod de procedură penală. Trei magistrați au fost trimiși în judecată în acest dosar de procurorii anticorupție – fostul procuror șef al secției penale de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, Dumitru Dîmbu, precum și Bogdan Bărbuță și Daniela Prandea, judecători la Judecătoria Rădăuți. Dosarul a rămas blocat în cameră preliminară la Curtea de Apel Cluj de la începutul lunii octombrie a anului 2014

dimbu2 [800x600]
Dumitru Dîmbu – fostul procuror șef al secției penale de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava

Dosarul în care au fost trimiși în judecată trei magistrați suceveni  – procurorul șef al secției penale de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, Dumitru Dîmbu, Bogdan Bărbuță și Daniela Prandea, judecători la Judecătoria Rădăuți, ar putea ieși din camera preliminară – instituție statuată prin noul cod de procedură penală intrat în vigoare la începutul anului 2014, doar când judecătorul va decide acest lucru. Am anunțat acum un an că dosarul în care inculpații, care au petrecut luni bune anul trecut și în anul precedent în arest, încă nu au ieșit din procedura de cameră preliminară prevăzută în “Noul cod de procedură penală”, judecătorul de cameră preliminară a considerat că anumite prevederi ale actului normativ sunt neconstituționale. In acest fel s-a ajuns la un record național de un an și aproape trei luni de la trimiterea în judecată a unor inculpați, până se se dispună judecarea pe fond a dosarului în care sunt acuzați. Cum vom arăta mai jos, procedura se va prelungi până către calendele grecești, fiindcă la începutul acestui an, Curtea de Apel Cluj a dispus încă odată sesizarea Curții Constituționale asupra unor prevederi din Noul cod de procedură penală. Judecătorii instanței superioare clujeni au dispus sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării excepțiilor de neconstituționalitate invocate din oficiu de către judecătorul de cameră preliminară al Curții de Apel Cluj – în dosarul sus-menționat – “a dispozițiilor art. 3 alin.3 lit.c) C. pr.pen și a Titlului II- partea specială intitulat –Camera preliminară din C.pr.pen. în raport cu prevederile art. 20 , 21 și art. 23 din Constituția României. Pronunțată în ședința camerei de consiliu din data de 04.01. 2016”.

Nedumeririle judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel Cluj, în lotul “Dîmbu”
Articolul 3 din Codul de procedură penală intrat în vigoare anul trecut stabilește separarea funcțiilor judiciare,  respectiv cea de urmărire penală, funția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei aflate în faza de urmărire penală, funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată, și în cele din urmă, funcția de judecată.
Judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Cluj care  care are în responsabilitate dosarul vizând “lotul Dîmbu” – un procuror, doi judecători, un primar de municipiu, un om de afaceri de succes de la Rădăuți, plus alți inculpați colaterali, a cerut încă odată sesizarea Curții Constituționale, de această dată pentru verificarea din punct de vedere constituțional a literei c) a articolului 3 amintit din articolul noului Cod de procedură penală în care se denumește “funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată”.
Provocarea pentru judecătorul Curții de Apel Cluj, care are de judecat unul dintre cele mai complexe dosare de corupție, în care sunt inculpați trei magistrați, procurori și judecători, un primar de municipiu, un om de afaceri cu notorietate în Suceava, persoane din familia acestui dar și oameni care nu au știut în ce combinație intră, când și-au căutat “dreptatea” pe la instanțe, este foarte mare. Ca atare, judecătoarea care trebuie să decidă intrarea sau nu la judecata pe fond a dosarului a decis că este mai bine, în acest moment să consulte magistrații de la Curtea Constituțională. Un demers similar s-a petrecut și în urmă cu un an, astfel încât alegerea între judecarea pe fond și prelungirea situației încă o bună perioadă de timp printr-o invocare din oficiu a judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel Cluj a Curții Constituționale, ajută toate părțile, oferind respiro-ul  necesar și pentru magistrații judecători și acuzatori și pentru magistrații inculpați să ofere sugestii chiar și parlamentarilor care au pus gestionat publicarea în Monitorul Oficial a codurilor emise cu voturi majoritare, fără analizarea consecințelor punerii în aplicare a acestora.
Opinia judecătorului de cameră preliminară asupra excepțiilor de neconstituționalitate invocate
Potrivit informațiilor oferite de Curtea de Apel Cluj, judecătorul de cameră preliminară a reținut că prin rechizitoriul DNA din data de 3 octombrie 2014 a inculpaților suceveni mai sus amintiți. De asemenea, prin încheierea penală din data de 11. 02. 2015 s-a dispus sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării excepțiilor de neconstituționalitate invocate din oficiu de către judecătorul de cameră preliminară al Curții de Apel Cluj a dispozițiilor art. 3 alin.3 lit.c) C. pr. pen și a Titlului II- partea specială intitulat – Camera preliminară, excepții care însă urmau să fie motivate separat. Chiar dacă excepțiile de neconstituționalitate au un impact major asupra soluționării prezentei cauze, deoarece pronunțarea de către Curtea Constituțională se realizează într-un interval de timp incert. Ca atare  judecătorul de cameră preliminară al Curții de Apel Cluj ar trebui să se  pronunțe asupra tuturor excepțiilor, memoriilor și cererilor, invocate de către inculpații Bogdan Bărbuță, Dumitru Dîmbu, Aurel Olarean, Daniela Prandea, Costel Babiuc  anterior soluționării de către Curtea Constituțională a excepțiilor de neconstituționalitate invocate din oficiu,de către judecătorul de cameră preliminară al Curții de Apel Cluj.
In motivarea deciziei luate, de atacare a prevederilor din Noul cod de procedură penală, judecătorul de la Curtea de Apel Cluj a arătat că în prealabil că până la data motivării prezentei încheieri Curtea Constituțională s-a pronunțat prin mai multe decizii care au influențat în mod inevitabil această procedură a camerei preliminare , deși până în prezent legiuitorul nu a intervenit pentru a stabili cu precizie normele procesual penale aplicabile pentru a se acorda eficiență practică a cestor decizii. Astfel camera preliminară a fost delimitată în mod evident în acest context ca și fază procesuală distinctă, caracterizată prin oralitate și contradictorialitate, caracteristici ale unui proces echitabil. “Chiar dacă în considerentele deciziei Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014 se arată că dreptul la un proces echitabil nu este supus distincțiilor ce se desprind din jurisprudența instanței europene în ceea ce privește aplicarea lor anumitor faze procesuale și s-ar deduce că și în această fază procesuală ar fi cel puțin teoretic admisibilă administrarea unor probe, este inoportună audierea unor martori.(…) Pe de altă parte, prin adoptarea deciziei Curții Constituționale s-a constatat de fapt că se încalcă dreptul la un proces echitabil din perspectiva contradictorialității și oralității în sensul că cererile și excepțiile formulate în această fază procesuală trebuie aduse la cunoștința celorlalte părți, precum și de a acorda posibilitatea celeilalte părți de a răspunde, procedură care trebuie dezbătută în fața judecătorului de cameră preliminară. S-a omis însă a se constata în mod expres că și publicitatea ședinței de judecată este de esența dreptului la un proces echitabil (…). Cel mai relevant este faptul că instituția camerei preliminare în reglementarea actuală într-o accepție largă eludează dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 6 din CEDO sub aspectul duratei rezonabile . Potrivit art. 343 C.p.p. durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță, termen care este de recomandare, opinie unanim acceptată în literatura de specialitate, astfel că depășirea acestuia nu atrage nici o sancțiune procedurală. Si prezumția de nevinovăție este afectată în mod negativ având în vedere termenele pentru procedura camerei preliminare sunt de recomandare și care pot duce la o prelungire a procesului penal, însă dacă în practică s-ar acorda în mod real eficiență principiului separației funcțiilor judiciare, iar judecătorul de cameră preliminară ar avea atribuții exclusiv în faza camerei preliminară și să fie incompatibil în sensul de nu putea exercita funcția de judecată, ceea ce evident ar conduce și la o reorganizare la nivelul tuturor instanțelor, atunci s-ar evita asemenea situații de depășirea unor termene rezonabile”. Aceste argumente plus altele care vor duce judecarea pe fond a inculpaților din lotul generic “Lotul Dîmbu” către un prim termen nedefinit, au stat la baza deciziei luate la Curtea de Apel Cluj de sesizare a Curții Constituționale de către judecătorul de cameră preliminară investit cu judecarea foștilor magistrați suceveni.
Inculpații din dosar, sub control judiciar până în februarie
La jumătatea lunii decembrie a anului trecut, Curtea de Apel Cluj a prelungit cu încă 60 de zile controlul judiciar pentru inculpații din “lotul Dîmbu”, până pe data de 7 februarie 2016. Cu precizarea că toți cei vizați în procesul de corupție ce a bulversat structurile de justiție sucevene dar și primăria rădăuțeană și mediul de afaceri din localitate, încă este în procedură de cameră preliminară. Potrivit portalului Curții de Apel din Cluj,  fostul judecător de la Judecătoria Rădăuți, Bogdan Bărbuță are în continuare interdicție să se apropie și să comunice direct sau indirect cu inculpații trimiși în judecată și martorii menționați în rechizitoriul DNA, cu excepția Danielei Prandea, soția lui. Pentru Dumitru Dîmbu (foto), fost procuror șef secție urmărire penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava s-a păstrat de asemenea interdicția să se apropie și să comunice direct sau indirect cu inculpații trimiși în judecată și martorii menționați în rechizitoriu.
Primarul suspendat al municipiului Rădăuți, Aurel Olărean are în continuare interdicție să se apropie și să comunice direct sau indirect cu inculpații trimiși în judecată și martorii și în plus nici cu foștii membrii Consiliului Local al municipiului Rădăuți. Lui Constantin Babiuc, omul de afaceri rădăuțean trimis în judecată în același dosar, i s-a interzis să se apropie și să comunice direct sau indirect cu inculpații trimiși în judecată și martorii cu excepția soției sale. Judecătoarea Daniela Mihaela Prandea nu se poate întâlni în următoarele 60 de zile decât cu soțul ei, Bogdan Bărbuță, iar ceilalți inculpați au de asemenea interdicții de a intra în contact cu martorii și inculpații din dosar, trebuind, la fel ca și principalii eroi din acest caz să  se prezinte la organele de poliție aferente domiciliului, respectiv Poliția Rădăuți, conform programului de supraveghere întocmit de către organul de poliție sau ori de câte sunt chemați trimiși în judecată și martorii menționați în rechizitoriul emis la data de 03 octombrie 2014 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- DNA- Sectia de Combatere a Corupției în dosar nr.353/P/2013,  să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată, să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme. In caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor ce le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu, sau măsura arestării preventive.
S-au respins cu acest prilej de către instanța din Cluj câteva cereri. In primul rând cele de revocare a măsurii controlului judiciar formulate de către toți inculpații. Separat, s-a respins cererea formulată de Dumitru Dîmbu în sensul de a înceta obligația impusă acestuia de a nu se apropia și de a nu comunica direct sau indirect cu unii martori. S-a respins de asemenea cererea formulată de către Aurel Olărean în sensul de a înceta obligația impusă acestuia de a nu se apropia și de a nu comunica direct sau indirect cu personalul angajat al Primăriei municipiului Rădăuți și nici cu foștii membrii Consiliului Local al municipiului Rădăuți. A fost respinsă și cererea formulată de Constantin Babiuc, în sensul de a înceta obligația impusă acestuia de a nu părăsi teritoriul României decât cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată fiind respinsă și cererea de a se înceta temporar cererea și să i se permită ca în perioada 07.12.2015 -13.12.2015 inculpatul să se deplaseze în Austria. (Neculai ROSCA)
 
 

Vezi si

Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești (VIDEO)

Miercuri dimineață, pe rețeaua  Facebook, pe pagina ”Suceava Fail”, a fost postată o înregistrare video …

One comment

  1. taraganare. ca asa-i la noi.