Licitația pentru prospectarea științifică și arheologică a Curții Domnești a Sucevei a fost anulată. Au fost solicitate studii extrem de complicate

Licitația organizată de Primăria Suceava pentru a face un proiect care să fie acceptabil la finanțarea europeană a reabilitării ruinelor Curții Domnești a fost un eșec și a fost anulată. De fapt, după cum apare pe SEAP, „această procedură a fost anulată automat (s.red.) deoarece la data limită de depunere oferta nu au existat ofertanți care au depus oferta”. Cu alte cuvinte, interes zero pentru o licitație care este însă destul de complexă. Valoarea estimată de Primărie pentru serviciile de prospectare arheologică și științifică pentru proiectul „REABILITARE CURTEA DOMNEASCA DIN MUNICIPIUL SUCEAVA” este 795 de mii de lei fără TVA.

Curtea Domnească din Suceava este un obiectiv construit între secolele XIV și XVII, în centru orașului Suceava. Ansamblul „Curtea Domnească” din Suceava a fost inclus în anul 2004 în Lista Monumentelor istorice din Județul Suceava. Conform listei monumentelor istorice actualizată în anul 2015, se află la poziția 163, având cod LMI SV-II-a-A-05471 – Ansamblul „Curtea Domnească” și este format din 4 obiective: – Palatul Domnesc – ruine – datând din secolul al XIV-lea și având codul LMI SV-II-a-m-05471.01; – Turn locuință – ruine – datând din secolul al XIV-lea și având codul LMI SV-II-a-m-05471.02; – Turn de poartă – ruine – datând din secolul al XIV-lea și având codul LMI SV-II-a-m-05471.03; – Anexă – ruine – datând din 1486 și având codul LMI SV-II-a-m-05471.04.

Având în vedere că locația Curții Domnești se află în centrul Municipiului Suceava și că starea actuală a monumentului este una avansată de degradare, se impune executarea de lucrări de restaurare și punere în valoare a monumentului. Prin urmare, Municipiul Suceava intenționează să acceseze fonduri nerambursabile prin Programul Operațional Regional 2021 – 2027, pentru proiectul „REABILITARE CURTEA DOMNEASCĂ DIN MUNICIPIUL SUCEAVA”.

În vederea implementării proiectului a fost elaborată Documentația tehnico-economică, faza PTH+DTAC+DTOE (Proiect Tehnic, Documentația Tehnică pentru obținerea Autorizației de Construire, Documentația Tehnică pentru Organizarea Execuției) și care a fost transmisă de către Primărie la Ministerul Culturii – Comisia Națională a Monumentelor Istorice – în vederea obținerii Avizului de specialitate prevăzut de legislația aplicabilă în vigoare.

Documentația astfel depusă a fost respinsă – primarul Ion Lungu s-a referit recent la această situație într-o conferință de presă de luna trecută și a spus că documentația realizată a fost incompletă și a sugerat că vina ar fi a firmei care a realizat documentația – urmând să fie modificată și completată în vederea revenirii la avizare cu concluziile studiilor, investigațiile, expertizele și cercetările care fac obiectul licitație care avea ca termen final data de 5 octombrie și la care nu a venit nimeni.

Şi nu întâmplător pentru că volumul serviciilor cerute și precizia cu care trebuie să fie prestate în cazul de față presupune o specializare de care nu toate firmele dispun, mai ales că miză nu este o clădire oarecare: efectuare de sondaje arheologice și dezveliri de fundație; efectuarea unei cercetări de arhitectură; actualizarea studiului istoric; elaborare releveu detaliat/scanner laser; efectuarea unei expertize biologice; efectuarea unei cercetări de parament și analize de laborator.

În cele ce urmează detaliem ce presupune fiecare din aceste cerințe.

Astfel, „sondajele arheologice și dezvelirile de fundație” trebuiau să stabilească datele minime necesare pentru a putea stabili concret configurație fizică a monumentului.

În continuare, „cercetarea de arhitectură” presupune o corelare cu cea arheologică pe baza căreia se vor stabili propunerile de anastiloză (reconstituirea unui obiect distrus parțial sau a unui relict), precum și de integrări și de completări la elementele constructive.

Cât privește „actualizarea studiului istoric”, aceasta se referă la integrarea tuturor studiilor de teren (cu accent pe arheologie și arhitectură) alături de celelalte surse pentru a contura scenariul complet de „interpretare” a monumentului istoric.

De ce ar fi în continuare necesar un „releveu detaliat/scanner laser”? Ei bine, pentru a fi reliefat detaliat configurație fizică și starea de degradare a monumentului.

În ceea ce privește „efectuarea unei expertize biologice”, lucrurile sunt cât se poate de interesante: se vrea identificarea morfologiei și fiziologiei biodeteriogenilor alături de intensitatea colonizării pe anumite elemente litice care să conducă, ulterior, la formularea unei propuneri de tratament. Într-o formulare mai puțin pretențioase, este necesar a fi cunoscut tipul de bacterii sau fungi ori insecte și (puțin probabil) licheni (algele fiind total excluse în cazul de față) care s-au dezvoltat de-a lungul vremii pe pietrele care alcătuiesc ruinele și cât de mulți dăunători sunt.

În fine, „cercetările de parament și analize de laborator” se referă la mortarele, cărămidă și piatră utilizată și tehnicile de construcție folosite, starea de conservare și factorii care au condus la deteriorarea părților exterioare ale construcției și a acelor elemente care căptușeau cu scop ornamental partea exterioară a unor elemente de zidărie. Scopul este identificarea soluțiilor de stopare a degradării și eliminarea efectelor generate până acum de factorii care au condus la starea actuală de deteriorare a Curții Domnești.

Dacă s-ar fi prezentat cineva, atunci termenul de prestare este de 12 luni, începând cu data predării ordinului de începere a contractului, după constituirea garanției de bună execuție.

Facem precizarea că Primăria a organizat într-adevăr, în 2019, o licitație cu privire la proiectul de reabilitare al Curții Domnești, suma fiind de 250 de mii de lei (fără TVA), dar cerințele pe care autoritatea contractantă le-a formulat nu erau nici pe departe atât de specifice. Ba dimpotrivă, cel puțin la modul cum sunt formulate în anunțul de participare simplificat nu difereau față de tipul general de cerințe pentru o construcție obișnuită: elaborare studii de teren (studiu topografic, studiu geotehnic etc.); elaborare expertiză tehnică; elaborare Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI); elaborare documentație pentru obținerea Avizelor și Acordurilor, inclusiv obținerea lor; elaborare Proiect Tehnic și Detalii de Execuție, DTAC și DTOE, Plan Securitate în Muncă – asistență acordată beneficiarului pe parcursul evaluării proiectului și ulterior până la semnarea contractului de finanțare (ex. posibile clarificări solicitate de evaluatorii ADR N-E si MDRAP). În atare situație, nu este de mirare că s-a găsit o firmă (din Iași, fără experiență în ceea ce privește acest gen de proiectări pe lucrări extrem de pretențioase, ci mai mult axată pe construcții civile obișnuite și pe drumuri comunale) care să vină pe banii aceia și să facă un studiu care poate că s-ar fi potrivit la o construcție cum ar fi un cămin cultural. Şi, de asemenea, nu este de mirare că atunci când un proiect de acest fel ajunge să fie verificat de specialiști în domeniul monumentelor istorice sunt identificate o sumă largă de lipsuri. Cine știe oare dacă mai mult au plâns ori mai mult au râs când au văzut câte lipsuri sunt. Iar completarea lor se vede bine că nu este destul de facilă, ba dimpotrivă. (Dan PRICOPE)