Saturday , February 24 2024

Lectii si reprosuri de la sucevenii care au plecat peste hotare

.
sucevenii care lucreaz\ în str\in\tate i-au spus lui Gheorghe Flutur c\ în ]ar\ nu au siguran]a zilei de m=ine un [ir lung de nemul]umiri a fost punctat, ieri, de cei care lucreaz\ în str\in\tate [i vin în Rom=nia, încep=nd de la mita pe care trebuie s\ o dea func]ionarilor sau prin spitale [i p=n\ la [icanele poli]i[tilor la adresa [oferilor care conduc ma[ini cu numere str\ine sucevenii ar trebui s\ în]eleag\, spun cei care lucreaz\ în str\in\tate, c\ nu e nicio ru[ine s\ î[i fac\ singuri curat în fa]a casei [i s\ nu vopseasc\ gardurile sau blocurile dup\ cum cred de cuviin]\ „Europarlamentarii italieni i-au invitat pe rom=nii din Italia la Bruxelles pentru a li se prezenta modul în care pot fi accesate fonduri europene, în timp ce europarlamentarii rom=ni nu ne-au chemat înc\”, a spus un cet\]ean care este vicepre[edinte al unei asocia]ii de rom=ni stabili]i la Torino „Prefer s\ aud critici de la voi, cei cu b\t\turi în palme, dec=t de la politicienii excesiv de odihni]i peste var\”, a spus Gheorghe Flutur
Mai mul]i suceveni care lucreaz\ în ]\ri ale Uniunii Europene [i care au participat, ieri, la o înt=lnire convocat\ de pre[edintele Consiliului Jude]ean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, i-au spus acestuia, dup\ ce el le-a prezentat oportunit\]i pentru a reveni în ]ar\,  c\ nu pot reveni, motivul principal fiind nesiguran]a zilei de m=ine în Rom=nia. Discu]iile au durat aproape dou\ ore, timp în care sucevenii reziden]i în alte state [i care au venit la înt=lnirea de la Palatul Administrativ [i-au spus nemul]umirile. Unii au recunoscut c\ s-au f\cut [i progrese în anumite domenii, dar to]i s-au pl=ns de piedicile birocratice [i de mentalitatea din Rom=nia.
Primul dintre „stranierii” care au luat cuv=ntul la [edin]a de ieri a fost bos=nceanul Liviu Dumitra[, care a spus c\ lucreaz\ de 15 ani în Belgia, [i i-a spus direct lui Gheorghe Flutur c\ majoritatea rom=nilor pleca]i în str\in\tate nu vor s\ se întoarc\ pentru c\ nu au siguran]a zilei de m=ine. „Proiecte sunt, bani sunt, dar suntem îngrijora]i de viitorul copiilor no[tri. Nu le putem oferi o [coal\, nu le putem oferi servicii în s\n\tate. În caz de boal\, accidente trebuie s\ ne întoarcem în str\in\tate”, a spus Liviu Dumitra[. El a spus c\, spre deosebire de ]ara noastr\, în Belgia exist\ siguran]a zilei de m=ine. Un alt motiv pentru care unii „stranieri” nu ar reveni, cel pu]in nu prea cur=nd, în Rom=nia este instabilitatea legislativ\ combinat\ cu faptul c\ serviciile las\ de dorit. „Degeaba a]i f\cut spitalul s\ arate bine, dac\ fiecare u[\ trebuie deschis\ cu sute de euro”, a spus un alt bos=ncean care lucreaz\ de aproape un deceniu în Belgia. Acesta a spus c\, de[i nu are dec=t opt clase, a reu[it s\ înfiin]eze în Belgia dou\ firme de construc]ii pentru c\ a sim]it c\ statul belgian îl ajut\. Una din facilit\]ile la care a f\cut referire este faptul c\ în primii trei ani de activitate statul belgian nu impoziteaz\ profitul reinvestit, îns\, atunci c=nd a încercat s\ fac\ o afacere în Rom=nia, a avut sentimentul c\ statul vrea de la bun început s\ î]i ia bani din orice. „Cum vrei s\ investe[ti, vrea s\-]i dea în cap”, a spus, sec, bos=nceanul cu afaceri în Belgia despre fiscalitatea din Rom=nia. El spune c\ a venit s\ investeasc\ la un moment dat în agricultur\, dar prim\riile unde a fost i-au spus c\ nu au terenuri disponibile pentru c\ al]ii le-au preluat cu ceva timp înainte, tot pentru a face o investi]ie, îns\ nu au mai ridicat nimic [i a[teapt\ s\ se redreseze economia ca s\ poat\ demara o afacere imobiliar\. Un alt „stranier” s-a pl=ns c\ atunci c=nd a venit cu o ma[in\ ale c\rei numere de înmatriculare erau din Belgia a fost oprit pentru control de dou\ ori pe s\pt\m=n\ de Poli]ie, iar dup\ ce [i-a înmatriculat autoturismul în Rom=nia, nu a mai fost oprit deloc mai bine de dou\ luni.
n „Este criz\ [i în Atena, dar atenienii tr\iesc mult mai bine dec=t noi”
Vasile Cerlinc\, un pensionar care a participat la înt=lnire, motiv=nd c\ este tat\l a dou\ fete plecate de ani de zile la munc\ în Grecia, i-a spus lui Gheorghe Flutur c\ în]elege c\ el dore[te reîntoarcerea sucevenilor pleca]i în str\in\tate, dar consider\ c\ nu este sus]inut de Guvern [i de pre[edintele Traian B\sescu, amintind c\ pre[edintele le-a transmis celor care nu sunt mul]umi]i de via]a din Rom=nia s\ emigreze. El a spus c\ este mereu îngrijorat de situa]ia fetelor sale plecate la munc\ [i c\ acestea nu ar fi emigrat dac\ guvernan]ii nu [i-ar fi b\tut joc, referindu-se în acest caz cu prec\dere la sistemul educa]ional. „Una din fetele mele lucreaz\ în Atena la un magazin [i prime[te un salariu de 800 de euro, adic\ vreo 32 de milioane de lei vechi. Este criz\ [i în Atena, dar atenienii tr\iesc mult mai bine dec=t noi”, a spus Vasile Cerlinc\, ad\ug=nd c\ acolo este [i o respectare mai strict\ a normelor de protec]ie a muncii, magazinele încet=ndu-[i activitatea în fiecare zi c=nd este canicul\, spre deosebire de modul cum se pune problema în Rom=nia. Pe de o parte, tat\l celor dou\ fete plecate la munc\ în Grecia a spus c\ apreciaz\ investi]iile f\cute în Spitalul Jude]ean de Urgen]\ „Sf=ntul Ioan cel Nou” Suceava, dar a ]inut s\ men]ioneze [i faptul c\ „este frumos, dar lipesc medicii”.
La r=ndul s\u, un alt sucevean care a stat zece ani în Italia [i a venit de trei ani în Rom=nia s-a pl=ns de faptul c\ „ne pierdem în lucruri mici”. El a dat ca exemplu situa]ia banal\ a unui prieten de-al s\u italian care a venit în Rom=nia s\ investeasc\ în restaurante, dar tocmai servirea din c=teva localuri sucevene i-a l\sat o impresie nepl\cut\. O alt\ situa]ie care, de asemenea, i-a l\sat italianului o impresie deloc pl\cut\ a fost un blocaj rutier pe pasarela de la I]cani. Prietenul italianului a spus c\ au stat în ma[in\ aproape dou\ ore în zona pasarelei [i au crezut, ini]ial, c\ este vorba de o lucrare de foarte mare amploare dar, de fapt, au v\zut c\ era o groap\ l=ng\ care doi muncitori st\teau rezema]i în lope]i [i nu f\ceau nimic. „Sunt [i apropouri de mit\ c=nd discut\m la vreo prim\rie, cu c=te un func]ionar”, spune cet\]eanul respectiv, care a spus c\ s-a stabilit în Mitocu Dragomirnei.
n dealurile Bucovinei stau necultivate, pe c=nd cele din Torino sunt pline de aluni, iar de pe urma afacerii tr\iesc mii de oameni
Mai mult, un cet\]ean originar din comuna Marginea, care lucreaz\ în Torino din 1992, este de p\rere c\ ar trebui organizate înt=lniri de acest fel în fiecare comun\, pentru c\ cea f\cut\ de Gheorghe Flutur nu este suficient\ la c=te probleme sunt, iar acestea ar trebui discutate pentru fiecare comunitate în parte. El a spus c\ este vicepre[edintele unei asocia]ii de rom=ni din Torino [i este dezam\git de modul în care se pune problema c=nd vine în ]ar\. „Europarlamentarii italieni i-au invitat pe rom=nii din Italia la Bruxelles pentru a li se prezenta modul în care pot fi accesate fonduri europene, în timp ce europarlamentarii rom=ni nu ne-au chemat înc\”, a ]inut s\ men]ioneze cet\]eanul respectiv. El a precizat c\ nu se sesizeaz\ o coeren]\ în politicile din Rom=nia pentru c\, pe de o parte, deputatul William Br=nz\ spune c\ ar fi bine ca rom=nii s\ r\m=n\ în str\in\tate iar, pe de alt\ parte, Gheorghe Flutur îndeamn\ s\ revin\ în ]ar\ [i s\ investeasc\.
Problemele nu se opresc aici pentru c\ sunt foarte multe lucruri de f\cut în ce prive[te mentalitatea rom=nilor. „Trebuie schimbat\ mentalitatea”, a spus acesta, men]ion=nd c\ situa]ii în care trebuie s\ se dea mit\ la spitale nu sunt doar la Suceava, ci [i în alte zone iar neglijen]a în ce prive[te serviciile sanitare este foarte mare, d=nd ca exemplu situa]ia în care tat\l s\u a fost transportat la spitalul de la R\d\u]i cu ambulan]a iar, la un moment dat, u[ile nu se mai deschideau.
Nici în privin]a investi]iilor lucrurile nu stau foarte bine, pentru c\ sunt cet\]eni italieni care au stat patru luni ca s\ vad\ dac\ pot s\ demareze o investi]ie cu panouri electrice [i nu au rezolvat nimic în Suceava. De asemenea, nu se pune în valoare poten]ialul pe care îl are tot jude]ul. În timp ce în Suceava sunt dealuri care nu sunt deloc cultivate pentru c\ proprietarii de terenuri nu sunt încuraja]i, în preajma ora[ului italian Torino sunt foarte multe dealuri pe care se cultiv\ alune [i care sunt v=ndute la o firm\ ce se ocup\ de procesarea lor [i, în acest fel, sunt asigurate mii de locuri de munc\.
n „Trebuie s\ se munceasc\ mai mult [i s\ se vorbeasc\ mai pu]in”
Constantin Savu, un cet\]ean din comuna Ciprian Porumbescu, plecat la munc\ în Spania unde este rezident de zece ani a spus, la r=ndul s\u, c\ a încercat s\-[i înfiin]eze o firm\ în Rom=nia, dar c\ [i-a dat seama c\ banii pe care îi are nu-i ajung nici m\car pentru autoriza]ii. „Am crezut c\ dac\ pot s\ fac bani în Spania, pot ss\ fac o afacere [i la mine în ]ar\. Am vrut s\ investesc în zootehnie, dar nici în Europa nu se cer at=tea condi]ii cum se cer la noi. Ca s\ fac o ferm\ de vaci a trebuit s\ asigur ni[te condi]ii care nu sunt nici în Germania”, a spus, dezam\git, Constantin Savu. El a mai ad\ugat c\ un cunoscut de-al s\u, care avea o firm\ în Spania [i pe care a închis-o pentru a deschide o afacere în Suceava, l-a anun]at c\ se reîntoarce în Spania.
De fapt, problemele celor care au lucrat în str\in\tate [i se întorc în ]ar\ încep nu de cum ajung în localitatea de ba[tin\, ci chiar de la grani]\. „Problemele au început de la vam\. De acolo am sim]it c\ suntem jefui]i”, a spus cet\]eanul respectiv, ad\ug=nd c\ în ce prive[te turismul a avut o mare dezam\gire pentru c\ de[i vorbe[te, zilnic, prietenilor s\i din Spania despre Bucovina, au trebuit s\ parcurg\ în zece ore o distan]\ de 300 de kilometri de la vam\ p=n\ la o m\n\stire.
Nu în ultimul r=nd, „stranierii” au sesizat problemele de mentalitate din Rom=nia care sunt cauzate [i de modul în care se pune problema în mass – media. Cei care lucreaz\ în str\in\tate nu au dat semne nici c\ vor s\ revin\ în Rom=nia s\ investeasc\ într-un climat nesigur, dar nici nu au apreciat atitudinea [i mentalitatea despre care consider\ ei c\ încurajeaz\ nemunca. „La televiziune nu se v\d dec=t partide care se lupt\. Pot s\ v\ spun c\ [i în Spania se pl\tesc impozite pe pensii iar acolo nu se poate s\ ai [i salariu [i pensie în acela[i timp. Noi în ]ar\ s\rac\ vrem s\ d\m de toate”, a mai spus Constantin Savu. Nu este singurul dintre „stranieri” care a avut o atitudine critic\ în aceast\ privin]\. Cet\]eanul din Mitoc care a lucrat zece ani în Torino spune c\ lucrurile sunt foarte complicate [i în ce prive[te sim]ul civic [i modul în care se în]elege conceptul de proprietate. „Cred c\ trebuie s\ se munceasc\ mai mult [i s\ se vorbeasc\ mai pu]in în ]ar\. Fiecare cet\]ean are dreptul [i obliga]ia s\ î[i vopseasc\ un gard, s\ î[i îngrijeasc\ locuin]a sau s\ coseasc\ în fa]a cur]ii [i s\ fac\ [i curat în [an]ul din fa]a casei. Înainte se respecta a[a ceva [i pe la noi, acum nu. Mai este înc\ un lucru pe care nu îl în]elege lumea. Eu, de exemplu, c=nd eram în Italia la Torino mi-am vopsit geamurile de la casa unde locuiam cu culoarea maro. Imediat au venit cei de la prim\rie [i mi-au spus c\ trebuie s\ schimb c=t mai repede culoarea pentru c\ zona unde era casa avea un design care trebuia respectat întocmai”, a spus cet\]eanul respectiv, în opinia c\ruia Consiliul Jude]ean Suceava ar trebui s\ fac\ o pagin\ web pe care s\ fie postate opiniile [i nemul]umirile celor care lucreaz\ în str\in\tate cu privire la situa]ia pe care o v\d c=nd vin în Rom=nia.
Al]i participan]i la înt=lnire, cum ar fi un cet\]ean care spunea c\ reprezint\ mai mul]i muncitori care lucreaz\ în Irlanda, au spus c\ „sunt foarte multe piedici puse în calea celor care vor s\ investeasc\”. Persoana respectiv\ a spus c\ a vrut împreun\ cu ni[te prieteni de-ai s\i s\ se întoarc\ în ]ar\ [i s\ fac\ un program cu fonduri europene. Au constatat îns\ c\ birocra]ia pentru accesarea de fonduri europene în Rom=nia este prea mare, iar timpul p=n\ la aprobarea finan]\rii dureaz\ mai bine de un an [i c\ nu exist\ consultan]\ pentru accesarea de fonduri europene. „Investim [i noi bani [i st\m cu ei bloca]i un an sau mai mult p=n\ se aprob\ proiectul. Mai bine îi ]ineam în banc\ [i mai c=[tigam ceva bani”, a spus acesta.
n Flutur spune c\ declara]iile pre[edintelui cu privire la rom=nii care muncesc în afar\ au fost interpretate gre[it de „dou\ – trei televiziuni puse cu tunurile pe el pentru c\ nu le-a ie[it pasen]a la alegeri”
Men]ion\m c\ aceste discu]ii au avut loc la Palatul Administrativ unde pre[edintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a invitat pe sucevenii care lucreaz\ în str\in\tate pentru a le prezenta oportunit\]i de investi]ii în jude], at=t pentru ei, dar [i pentru proprietarii firmelor la care ace[tia lucreaz\. El le-a prezentat în special oportunit\]ile legate de accesarea de proiecte cu finan]are european\ pentru investi]ii în agricultur\ sau zootehnie, dar [i pentru servicii neagricole în mediul rural. În prima parte a discu]iilor, c=nd Gheorghe Flutur a f\cut prezentarea respectiv\ le-a spus c\ [tie cum este via]a dur\ a muncii în Europa de Vest pentru c\ dup\ 1990 a plecat [i el din ]ar\ [i a lucrat în str\in\tate, dar c\ exist\ numeroase oportunit\]i pentru a reveni în Rom=nia [i a investi în diverse afaceri. El le-a ar\tat c\ se pot asocia [i cu banii pe care i-au str=ns s\ deschid\ o afacere în Rom=nia, dar c\ pot [i s\ le prezinte proprietarilor firmelor unde lucreaz\ oportunit\]ile de afaceri din jude]. Gheorghe Flutur le-a spus c\ în cur=nd va intra în vigoare parteneriatul public-privat, care va oferi numeroase oportunit\]i de investi]ii, mai ales c\ multe dintre serviciile publice urmeaz\ s\ fie externalizate.
Flutur le-a cerut oamenilor s\ analizeze oportunit\]ile prezentate [i s\ vad\ c\ exist\ multe posibilit\]i pentru a veni [i lucra în Rom=nia. Pre[edintele CJ Suceava a recunoscut c\ probleme precum cea de la pasarela I]cani sau instabilitatea legislativ\ sunt lucruri de bun sim] semnalate, la fel ca [i mesajele contradictorii ale deputatului William Br=nz\, ad\ug=nd c\ va discuta cu europarlamentarul sucevean Petru Luhan pentru a vedea modalit\]i de a colabora mai str=ns cu rom=nii care muncesc afar\. Pe de alt\ parte, a ]inut s\ men]ioneze c\ au fost [i declara]ii ale pre[edintelui Traian B\sescu f\cute cu privire la rom=nii care muncesc în afar\ [i care au fost interpretate gre[it de „dou\ – trei televiziuni puse cu tunurile pe el pentru c\ nu le-a ie[it pasen]a la alegeri”.
Înainte de discu]ia propriu – zis\ cu stranierii, Gheorghe Flutur a ]inut s\ le mul]umeasc\ pentru faptul c\ ani la r=nd au ajutat Rom=nia s\ mearg\ înainte prin banii trimi[i în ]ar\. Dup\ înt=lnire, Gheorghe Flutur a spus c\ are încredere c\ unii dintre sucevenii care lucreaz\ acum în str\in\tate vor reveni în ]ar\ pentru a investi sau pentru a deschide mici afaceri [i i-a invitat s\ serveasc\ pl\cinte poale-n br=u [i o afinat\. „Prefer s\ aud critici de la voi, cei cu b\t\turi în palme dec=t de la politicienii excesiv de odihni]i peste var\”, a conchis Gheorghe Flutur. (Dan PRICOPE)

Vezi si

“Micii Luptători – Șansa la viață” – proiect de 700.000 de euro pentru dotarea a 5 paturi de terapie intensivă pentru nou-născuți la Maternitatea Suceava

Poate părea mult ca aproximativ 140 de mii de euro să fie dotările pentru un …