Tuesday , April 23 2024

Judeţul Suceava contează doar ca furnizor de materii prime în agricultură şi zootehnie, de procesat şi vândut se ocupă alţii

Judeţul nostru nu a atras niciunul din primii zece jucători din industria cărnii şi nici a laptelui u practic, partea de industrie alimentară a fost lăsată la îndemâna unor procesatori locali sau care nu au o anvergură naţională ori interesul pentru Suceava, în ceea ce priveşte agrobussines-ul este legat de achiziţia de materie primă şi procesarea în alte unităţi de producţie din alte judeţe 

carne


In privinţa agrobussines-ului la nivel naţional, judeţului Suceava îi revine un loc de frunte doar în ce priveşte producerea şi furnizarea unor materii prime, partea de procesare neplasând judeţul printre cele mai atractive pentru procesatori nici pe partea de lapte şi carne, cu toate că Suceava stă bine în privinţa şeptelului.
De fapt, nivelul de conectare al producţiei agricole primare de principalele puncte de procesare pentru carne, panificaţie, ulei şi lapte este destul de modest, ceea ce aduce mai degrabă dezavantaje economice decât avantaje.
Potrivit unei analize recent întocmite de Ziarul Financiar, distribuţia geografică a şeptelului de bovine este mai echilibrată decât în cazul producţiilor de cereale şi cartofi la nivel naţional. Totuşi, judeţul nostru ocupă un loc fruntaş în privinţa sectorului zootehnic, mai cu seamă pe partea de creştere a bovinelor. Judeţele cu cele mai mari cifre pentru piaţa bovinelor sunt Suceava, Botoşani, Argeş, Iaşi şi Maramureş. Faptul că investiţiile nu depind direct de condiţiile meteo din fiecare regiune sau de specificul solului au făcut ca judeţe din diferite zone ale ţării să poată avea un şeptel bogat, conform celor de la Ziarul Financiar aceasta fiind între 77 şi 164 de mii de capete, Suceava fiind spre limita maximă. Totuşi, primele zece judeţe cumulează aproape un milion de capete, ceea ce înseamnă jumătate din şeptelul total din economia naţională.
Paradoxul vine însă din faptul că, potrivit aceleiaşi surse, judeţul nostru nu a atras niciunul din primii zece jucători din industria cărnii şi nici a laptelui. In altă ordine de idei, partea de industrie alimentară ar fi lăsată la îndemâna unor procesatori locali sau care nu au o anvergură naţională ori interesul pentru Suceava în ceea ce priveşte agrobussines-ul este legat de achiziţia de materie primă şi procesarea în alte unităţi de producţie din alte judeţe.
Pieţele cerealelor, cartofilor, podgoriilor şi bovinelor au o valoare de 6,5 miliarde de euro, anual din care 1,5 miliarde de euro este piaţa cartofilor, la o privire mai sumară pe harta producătorilor fiind o piaţă dezechilibrată sub aspectul culturilor ca atare, probabil din cauza climei şi a caracteristicilor solului. Totuşi, pe un areal de câteva sute de kilometri ce desparte Braşovul de Suceava, se află o treime din toată poducţia de cartofi din ţară. Cel mai mare producător, conform analizei făcută de ZF, este judeţul Suceava, urmat de Covasna, de Braşov şi de Harghita. Totuşi, limitele minimă şi maximă în ceea ce priveşte marii producători sunt foarte mari, de la 120 de mii de tone la 400 de mii de tone. Oricum, judeţul Suceava de multe ori trece de 300 de mii de tone ca producţie. Primele zece judeţe în funcţie de producţia de cartofi înseamnă două treimi din întreaga producţie locală.
In vreme ce Suceava este un santuar al zootehniei şi un motor pentru producţia de cartofi, tractoarele, cerealele şi silozurile de cereale nu reprezintă puncte forte ale judeţului. Dacă în privinţa parcului de tractoare judeţul nostru este printre cele de mijloc, nu la fel stau lucrurile în privinţa silozurilor unde noi ca judeţ nu existăm, iar asta poate şi pentru că producţia de cereale este una mică la nivel naţional, sub 270 de mii de tone, faţă de alte judeţe unde producţia se apropie de un milion de tone – Timiş, Dolj, Călăraşi, Teleorman şi Constanţa – strâng an de an aproape o treime din recolta totală de cereale a României. Imaginea pieţei cerealelor scoate la vedere şi judeţe cu mare potenţial de creştere la cereale, dar care au pierdut startul în competiţia cu primii clasaţi. (Dan PRICOPE)

Vezi si

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană organizează  o delegație de companii internaționale interesate să descopere potențialul de afaceri al orașului Siret și al Bucovinei

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România)  organizează în perioada 22-24 mai o delegație …