Județul Suceava, al treilea din țară ca număr de infectări cu varianta britanică de coronavirus. 3 din cele 10 decese din România cauzate de această tulpină s-au produs la Suceava

Varianta britanică a coronavirusului circulă deja în 25 de județe ale țării plus București, iar județul Suceava ocupă a treia poziție din țară ca număr de cazuri de la începutul anului până azi, cu 22 de infectări depistate cu această variantă, fiind devansat de București (186) și Timiș (53). De la începutul anului au fost înregistrate în țară 10 decese la persoane infectate cu B.1.1.7 (tulpina britanică), cele mai multe (3) în județul Suceava.

Conform unei analize a Institutului Național de Sănătate Publică, autoritățile sanitare au făcut în acest an 849 de secvenţieri (până pe 14 martie inclusiv), dintre care 385 au fost confirmate ca fiind tulpini noi: 381 cu varianta britanică (linia genetică B.1.1.7), două cu varianta sud-africană (linia genetică B.1.351) şi două cu varianta braziliană (linia genetică P.1).

Distribuția celor 385 de cazuri confirmate cu tulpini noi după județul de infectare este următoarea:

Tulpina britanică B.1.1.7 (381 de cazuri): Argeș (2), București (186), Bihor (5), Brăila (1), Botoșani (5), Caraș-Severin (4), Cluj (14), Constanța (7), Covasna (18), Dâmbovița (8), Dolj (2), Galați (5), Giurgiu (1), Gorj (2), Hunedoara (1), Iași (1), Ilfov (18), Mureș (3), Neamț (6), Prahova (2), Suceava (22), Teleorman (1), Timiș (53), Vâlcea (4), Vrancea (1), Vaslui (3), ”din străinătate” (cazuri de import) (6)

Tulpina sud-africană B.1.351 (2 cazuri): Argeș (1), București (1)

Tulpina braziliană P.1 (2 cazuri): București (2).

Până în prezent au fost înregistrate 10 decese la cazuri confirmate cu tulpini noi, toate cu varianta britanică, provenind din Bucureşti (2), Covasna (1), Dâmboviţa (1), Hunedoara (1), Suceava (3), Vâlcea (1), Vaslui (1).

Conform analizei, patru decese au fost înregistrate la femei, iar şase la bărbaţi.

„Media vârstei a fost de 77 de ani, minima de 63, iar maxima de 91 de ani. Opt dintre cazurile decedate (80%) avuseseră condiţii medicale pre-existente, iar pentru alte 2 cazuri acestea nu au fost raportate, însă vârsta (71, respectiv 91 de ani) reprezintă prin ea însăşi un factor de risc pentru severitatea bolii. Niciunul dintre cazurile decedate nu fuseseră vaccinate anti-COVID-19”, se mai arată în analiză.

„Varianta britanică a SARS-CoV-2 – linia genetică B.1.1.7 circulă deja în 62% din județele țării și există o probabilitate mare de a cuprinde întreg teritoriul României în viitorul apropiat”, concluzionează studiul INSP.

„Faptul că pentru 26 dintre județe (62%), provenind din toate regiunile țării, există evidențe de existență a cazurilor confirmate cu varianta B.1.1.7, denotă o răspândire extinsă. În plus, această distribuție reflectă mai degrabă solicitările de testare din partea județelor și nu distribuția reală a cazurilor care este, cu mare probabilitate, mult mai extinsă”, se arată în analiza INSP.

Cele mai multe cazuri confirmate cu varianta B.1.1.7 s-au înregistrat la grupa de vârstă 45-54 ani, potrivit INSp.

Marea majoritate a cazurilor (86,4%) au avut vârsta mai mare de 25 de ani.

Au fost înregistrate 3 cazuri cu vârsta sub 1 an, pentru 2 dintre copii fiind menționată apartanența la focare familiale de COVID-19. Pentru al treilea caz nu a fost menționat nicio legătură epidemiologică.

Referitor la distribuția pe grupe de vârstă și sexe, se observă un număr mai mare de cazuri la sexul masculin (M) la 45-54 de ani, respectiv la sexul feminin (F) la 25-34 și 35-44 de ani. Prin aceasta nu se poate concluziona că varianta B.1.1.7 este mai frecventă la bărbații din grupa de vârstă 45-54 de ani, respectiv la femeile din grupele de vârstă 25-34 și 35-44 de ani, ci doar că acestea sunt datele valabile pentru grupul de cazuri analizat, cazuri care nu provin dintr-un screening sistematic.

Merită menționat că în analiza INSP se arată că 16 din cele 385 de persoane confirmate cu noile tulpini, adică 4%, fuseseră vaccinate cu una sau două doze de vaccin Comirnaty (Pfizer BioNTech): 7 cu o doză și 9 cu 2 doze.

La 7 dintre cele 9 cazuri vaccinate cu 2 doze, intervalul între data vaccinării cu doza a doua și data recoltării probei care a dus la confirmarea cu COVID-19 a cazului a avut o mediană de 23 de zile, o medie de 24, minima de 11, iar maxima de 35 de zile. Așadar, a existat un interval mai mare de 10 zile necesar pentru dobândirea unei imunități post-vaccinale suficiente. Posibile explicații sunt apartenența la grupa așa-numiților ”non-responders” – persoane care nu răspund la vaccinuri, în general; proporția de 5% de lipsă de eficacitate a vaccinului; eficacitatea mai mică a vaccinului față de varianta B 1.1.7.

Specialiștii spun că în acest moment este prematur să susțină ultima variantă menționată, fiind necesare evidențe științifice solide în acest sens.

La 2 cazuri data recoltării probei care a dus la confirmarea cu COVID-19 a precedat data administrării celei de a doua doze de vaccin. (O.S.)