ÎPS CALINIC: De când sunt chiriarh, numirile în parohii s-au făcut prin concurs, dar nu exclud posibilitatea unor numiri prezidiale

„Ce-am găsit în eparhie legat de numirea preoţilor rămâne aşa cum am găsit. Şi aceasta pentru că preoţii care au fost numiţi în oraş de vrednicul de pomenire Arhiepiscopul Pimen, şi la care faceţi referire, nu au fost numiţi „nestatutar și abuziv”, ci au fost numiţi, probabil, prezidial”, susține Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților într-o informare având ca denumire „Răspunsul Ierarhului”

Înalt Prea Sfinția sa Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a ținut să specifice recent, într-o informare pe site-ul Arhiepiscopiei, postată joi, 10 decembrie, că din data de 26 iulie și până acum nu s-au făcut numiri prezidiale în parohiile urbane și rurale, dar nu exclude acest lucru. „De la venirea mea în calitate de chiriarh al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, întâmplată în 26 iulie 2020, numirile în parohiile urbane – de oraş – s-au făcut prin concurs, iar în cele din mediul rural, prin concurs de dosare, însă nu exclud posibilitatea unor numiri prezidiale, doar în interesul Bisericii, nici în perioada în care sunt eu la cârma în eparhie”, a ținut să specifice chiriarhul în finalul unui comunicat intitulat „Răspunsul Ierarhului”. Respectivul răspuns a fost încheiat de așa manieră – catalogată a fi „o încheiere puţin mai optimistă pentru dumneavoastră”, adică pentru cea care a formulat o întrebare în legătură cu numirile preoților – încât să lase spațiu pentru o eventuală modificare, probabil punctuală, a orientări pe care a avut-o chiriarhul până acum în privința numirii preoților.

De altfel, întrebarea adresată chiriarhului – „Ce măsuri intenționați să luați cu preoții numiți direct în parohiile din oraș (nestatutar și abuziv)?” – era destul de intransigentă și cu trimitere la precedenta conducere de la nivelul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Probabil că de aceea și răspunsul ÎPS Calinic a fost unul îndeajuns de documentat sub aspect statutar, motiv pentru care vom reda întocmai în cele de mai jos. „Stimată doamnă, ce-am găsit în eparhie legat de numirea preoţilor rămâne aşa cum am găsit. Şi aceasta pentru că preoţii care au fost numiţi în oraş de vrednicul de pomenire Arhiepiscopul Pimen, şi la care faceţi referire, nu au fost numiţi „nestatutar și abuziv”, ci au fost numiţi, probabil, prezidial. În Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, publicat în „Monitorul Oficial” în 10 februarie 2020, există o prerogativă a ierarhului, care îi dă posibilitatea unor astfel de numiri. În susţinerea celor spuse, am să vă aduc în atenţie câteva articole: Art. 105, alin. (3) – „Clericii din Cancelaria şi Administraţia eparhială pot fi numiţi slujitori la parohii direct (fără concurs) de către chiriarh”; Art. 124, alin. (5) – „În situaţii misionare urgente din mediul urban sau rural, chiriarhul poate numi sau transfera, fără concurs, un preot într-un post vacant”; Art. 125, alin. (3) – „Personalul clerical şi neclerical din mănăstiri, de la catedralele episcopale, arhiepiscopale, mitropolitane şi patriarhale se numeşte direct (fără concurs) de către chiriarhi”. Aşadar, stimată doamnă, eu nu sunt în măsură să judec ceea ce nu cunosc, şi anume care dintre prevederile menţionate au stat la baza numirilor pe care le aduceţi în discuţie ca fiind „nestatutare și abuzive”.

De altfel, în cazul unei eventuale observații – firească, la o analiză cronologică a reperelor din răspunsul chiriarhului – cum că articolele invocate din Statutul Bisericii Ortodoxe Române sunt în vigoare din februarie a.c., precizăm că și în variantele precedente ale respectivului Statut existau prevederi similare. Spre exemplu, articolul 105 nu avea trei alineate, ci două, dar teza finală a ultimului alineat făcea referire la situația în care „Clericii din Administraţia eparhială pot fi numiţi slujitori la parohii direct (fără concurs) de către chiriarh”. Prin urmare, nu este o diferență foarte mare față de conținutul art. 105, alin. (3) care vine doar cu o completare – nu este exclusă aici o consacrare de jure a unei situații de facto – față de ceea ce era până acum. De asemenea, prevederea invocată de chiriarh din art. 124, alin. (5) al Statutului se regăsea, anterior, la alineatul 4 al Statutului.

Desigur, subiectul numirilor preoților poate suscita în continuare discuții. Față de celelalte aspecte la care s-a făcut trimitere în „Răspunsul Ierarhului” poate că ar merita aduse în atenția publicului și prevederile din Statului Bisericii – inclusiv în varianta precedentă – conform cu care la parohiile din mediul rural (comune şi sate), preoţii şi diaconii se numesc prin concurs dintre absolvenţii de masterat şi licenţiaţii în teologie care au promovat examenul de capacitate preoţească, dar dacă la unele parohii din mediul rural nu se prezintă candidaţi care întrunesc condiţiile respective, „pot fi numiţi şi absolvenţi de seminar care au susţinut examenul de capacitate”, nefiind specificat clar și fără echivoc dacă numirea absolvenților de seminar se făcea prezidial sau ca urmare a unui concurs. (Dan PRICOPE)