Ieri au început lucrările la Podul Unirii

„Podul este vital pentru municipiul Suceava să putem construi încă un ax principal de circulație”, a afirmat Ion Lungu. Constructorul și-a luat angajamentul că va termina lucrarea mai devreme decât termenul asumat prin contract. In paralel cu construcția podului peste râul Suceava va demara construcția a două tronsoane dintr-o rută alternativă de circulație care să devieze traficul rutier din și spre Botoșani 

Ieri au demarat lucrările de construire a Podului Unirii, cum a fost botezat noul pod de peste râul Sucea­va, în zona dintre fostul CET și stația de epurare a apelor uzate. Proiectul tehnic a fost elaborat de firma boto­șăneană Comir, iar firma constructoare este Cornell’s Floor din comuna boto­șăneană Roma, aceasta fiind liderul asocierii. Viitorul pod face parte din ru­ta alternativă din Suceava spre Boto­șani. Cum era de așteptat și, cum de ­alt­­fel, a anunțat de săptămâna trecută, primarul Sucevei, Ion Lungu, a parti­cipat la startul lucrărilor, iar alături de el au fost viceprimarii Lucian ­Har­șov­s­­chi și Marian Andronache. „Podul este vital pentru municipiul Suceava să putem construi încă un ax principal de circulație”, a afirmat Ion Lungu.

Investiția costă peste 4,2 milioane de lei, fără TVA, iar banii sunt asigurați de municipalitate dintr-un credit. Noul pod va avea o lungime de 104,4 metri și o lățime totală de 11,20 metri. Oficial, perioada de realizare a podului este de 24 de luni de la data semnării con­tractului, respectiv de la 19 decembrie 2018 la 19 decembrie 2020. To­tuși, termenul de realizare a lucrărilor, asumat de către constructor, este de 16 luni.

Obiectivul este realizat pe traseul rutei ocolitoare care va fi amenajată pentru descongestionarea traficului în zona marilor centre comerciale. Şo­seaua include podul și traseul propriu-zis în lungime de 4 kilometri. Ruta alternativă începe de pe strada Apeductului, traver­sează Pârâul Ce­­tății și ajunge la noul pod peste râul Suceava, cu o lungime de 104 metri, de un­de ajun­ge în stra­da Ener­geticianului, iar de aici se va tre­ce calea ferată și apoi se va face le­gătura cu DN 29.

Podul Unirii nu a fost proiectat cu patru benzi pentru că structura actuală a străzii Apeductului nu permite încă patru benzi. De ase­menea, după Podul Unirii există încă două variante de drum care vor putea fi folosite, una care ajunge la Şcoala Generală Plopeni și o alta spre Stația CFR Văratic.

Primarul a reiterat ceea ce a spus într-o precedentă conferință de presă, cum că după ce vor fi realizate cele două tronsoane va fi modernizat și tra­seul prin strada Mirăuți.

Oarecum surprinzătoare a fost pre­zența, printre participanții la deschi­de­rea șantierului, a șefului administrației județene, Gheorghe Flutur. El a remarcat  că atât el, cât și primarul au căști galbene, și nu veste galbene și l-a felicitat pe Ion Lungu pentru inițiativă. „Sunt alături de primarul Ion Lungu în acțiunea lui de deblocare a traficului. Sper să se finalizeze până în septembrie și centura veche a Sucevei ca să nu mai fim atât de aglomerați”, a spus Gheorghe Flutur.

Codul culorilor de pe șantier, în dezacord cu opțiunile politice

Potrivit codului „clasic” al culorilor pe șantier în cazul căștilor de protecție, casca albă aparține inginerilor – cei care supervizează lucrarea, casca albastră este purtată de tehnicieni, casca galbenă este purtată de muncitori, în timp ce casca roșie le este atribuită persoanelor care au grijă de siguranța mun­cii.

Ulterior, codul culorilor căștilor de pe șantiere a fost diversificat. Totuși, galben a continuat să rămână culoarea rezervată muncitorilor de la nivelul solului, iar maro este culoarea căștilor pe care le poartă siderurgiștii și, uneori, sudorii, deși în unele cazuri aceștia din urmă mai poartă culoarea galbenă.

Căștile de culoare albastră au, pe șantier, semnificația fie a unei specializări de genul tâmplar, electrician, instalator, fie, în alte cazuri, un fel de șef de echipă sau maistru.

Roșu, potrivit unei variante diverse a codului culorilor, este culoarea pompierilor sau a celor de la PFI. Verde înseamnă protecția muncii și singuranță, cu toate că uneori și cei de la protecția muncii folosesc căști roșii. Ocazional, căștile verzi se folosesc de către noii muncitori.

Culoarea gri este destinată vizitatorilor de pe șantier, deși unii au rezervat vizitatorilor căști de culoare portocalie, aceeași culoare fiind rezervată și celor care se ocupă de dirijarea circulației și, în general, de echipajele rutiere de pe șantier.

Este de notat că pentru vizitatori nu de puține ori se folosește culoarea alb în acord cu abordarea clasică și mai puțin diversificată a codului culorilor căștilor de pe șantiere. Asta și în con­dițiile în care, potrivit unor abor­dări ceva mai moderne, nu se mai recomandă căști de culoare verde și portocalie din cauza problemelor de vedere periferică.

De-a lungul vremii, unii politicieni – iar cei suceveni nu fac excepție – au preferat căști roșii, conform cu opțiunile politice ale dânșilor, însă fără a realiza câtuși de puțin că nu are nicio legătură cu culoarea politică, ci că este fie pentru pompieri, fie pentru protecția sau siguranța muncii.

Probabil că tot aceeași abordare strict politică i-a făcut și cei doi șefi ai administrației județene, respectiv locale din Suceava să opteze pentru galben. Este foarte interesant că tocmai șefii au ales să poarte căști galbene care, pe șantiere, sunt folosite de mun­citori, deși alții din preajmă aveau căști adecvate sau nu aveau deloc.

Este însă de notat că viceprimarul liberal Lucian Harșovschi – inginer de profesie – a pus accent pe semnificația culorilor așa cum este ea dată de ­re­gulile de pe șantier, nu de politic și de aceea a optat pentru o cască de culoare albă întrucât sub căștile albe se adă­postesc – pe șantier, desigur – cei mai înalți în grad, adică șefii de șantier sau de secție, manager, diriginte, inginer șef, arhitect. (D.P.)