Haosul absolut din Primăria Vicovu de Jos a scutit privații din comună de orice impozit local în 2020. O datorie uriașă a unei firme către bugetul local, ascunsă timp de 10 ani  

„Obiectiv de Suceava” a relatat pe larg de mai bine de un an de zile despre tot felul de „ciudățenii” referitoare la managementul bugetului Primăriei Vicovu de Jos, iar nivelul absolut frapant al jongleriilor, omisiunilor și ambiguităților din documentele oficiale emise de instituție pare să demonstreze că există o adevărată rețetă de „faultare” a finanțelor comunei.

Pare incredibil, și încă mai sperăm că este vorba doar de o eroare, dar trebuie să observăm că pe site-ul oficial al Primăriei, în Hotărârea privind impozitele și taxele locale pentru anul 2020 (nr 10/23.01.2020), în anexa nr 1 a acestui HCL lipsește ORICE referire la impozitarea clădirilor aparținând persoanelor juridice! Adică, spus pe șleau, firmele din Vicovu de Jos sunt scutite de plata impozitelor locale pe anul 2020. Așa cum am zis, putem crede că este vorba despre o omisiune birocratică, dar, analizând șirul de astfel de „scăpări” ale administrației locale vicovene, lucrurile par a sta într-o altă lumină.

AICI puteti citi integral Hotararea Consiliului Local Vicovu de Jos din data de 23 ianuarie 2020

Practica scutirilor de impozit poate fi considerată tradițională în Primăria Vicovu de Jos, din moment ce există o societate comercială care nu a plătit impozite locale de aproape un deceniu, asta în condițiile în care, la un moment dat, era cea mai importantă firmă din localitate!

SC Agdesy SRL, intrată în procedura de insolvență din 2010, conform dosarului de la Tribunalul Suceava cu nr 8678/86/2010, nu a plătit în această perioadă niciun leuț pentru impozite locale la Primăria Vicovu de Jos.

Deși beneficia de terenuri și clădiri, în 2010, în valoare de 8.593.939 lei, firma trebuia să plătească un impozit minim de 16.000 lei/an (conform art. 460 din Codul Fiscal), iar dacă i-am aplica exigențele impuse de Primărie persoanelor fizice, prin HCL mai sus menționat, ar trebui să achite anual o sumă de 378.000 lei (conform Anexei, 1 capitolul I, punctul 3, alin. 8, care susține că „În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referință, cota impozitului/taxei pe clădiri este de 5%). Firma Agdesy nu a făcut niciun demers de actualizare a valorii impozabile, iar acest lucru este imputabil direct doar lichidatorilor judiciari ai acesteia, care au administrat-o dezastruos, nu și managerilor din trecut, care au dezvoltat-o ca un brand internațional. Era obligația acestor persoane, din diverse firme de lichidare din București și Iași, care au făcut toate gafele din manualul micului lichidator și au stricat o afacere strălucită, nu fără instigarea creditorului bancar principal.

Dar, în ceea ce privește situația impozitelor locale pe care firma respectivă le datorează, este obligația Primăriei să îsi recupereze creanțele, să le evidențieze și să urmărească încasarea lor. Or, aceasta nu a făcut nimic. Mai mult, în cei 10 ani de insolvență și faliment, nu a catadicsit să se înscrie pe tabelul de creanțe al companiei Agdesy, care îi dădea rang la recuperarea sumelor restante. Afirmația de mai sus este ușor verificabilă prin accesarea Buletinului Procedurilor de Insolvență (de exemplu, nr. 4774/12,03.2015 – unde apare tabelul definitiv consolidat al creanțelor SC Agdesy SRL – sau tabelul preliminar).

Analiza problemei de drept din perspectiva art. 64, alin. (6) din Legea nr. 85/2006, corespunzător art. 102, alin. (6) din Legea nr. 85/2014 nu este de natură să conducă la o altă concluzie. Astfel, potrivit art. 64, alin. (6) din Legea nr. 85/2006, corespunzător art. 102, alin. (6) din Legea nr. 85/2014, creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observație a debitorului ori în perioada de reorganizare vor fi plătite pe baza documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. Prevederea se aplică în mod corespunzător pentru creanțele născute după data deschiderii procedurii de faliment. Deci, Primăria beneficia de o armă suplimentară pentru a-și recupera datoriile (repetăm, de sute de mii de lei anual) pe care nu a utilizat-o.

Este de neînțeles de ce Primăria Vicovu de Jos, sub două administrații, nu a făcut niciun demers la lichidatorii firmei să își plătească impozitele locale anuale.

---

Citiți si Combinațiile și licitațiile prin care Vicovu de Jos a ajuns o comună îndatorată pentru următorii 20 de ani, cu șanțuri neterminate și lucrări scumpe, făcute în doru’ lelii

---

Evident, toate aceste găuri nesfârșite date bugetului local chiar de Primărie au afectat și afectează considerabil în continuare dezvoltarea comunei. Aceste “omisiuni”, combinate cu multiplele favoruri acordate firmelor de casă, câștigătoare pe bandă rulantă ale contractelor cu Primăria, au făcut ca, în ultimii ani, mândra comunitate din Vicovu de Jos să aibă parte doar de proiecte scumpe, inutile, cârpite sau abandonate. Practic, din lista de “realizări” ale actualei administrații vicovene nu există niciuna care să nu fi ridicat probleme sau suspiciuni că reprezintă de fapt doar cadouri acordate din interes unor apropiați. (O.S.)

---

CITIȚI și:

• Noi mișmașuri prin care Primăria din Vicovu de Jos își “îngrașă” firmele de casă

• CE NU ŞTIU VICOVENII: Primăria din Vicovu de Jos, datoare vândută. Are de plătit 600.000 de lei pe an și interdicție la împrumuturi timp de 20 de ani

• Primăria Vicovu de Jos construiește o grădiniță într-o zonă unde nu sunt copii sub șase ani și nu are nici personal

• Primăria Vicovu de Jos a achiziționat  lămpi de iluminat stradal la preț aproape dublu față de cel al pieței

---