Guvernul anunţă în 2014 restricţii la tichete de masă, cadou, de vacanţă şi gratuităţi CFR

Creşterile salariale din regiile autonome sau companiile de stat vor fi limitate la cel mult 60% din sporul de productivitate a muncii, majorările incluzând primele, sporurile sau bonusurile pe care aceşti operatori economici le pot acorda, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă al MFP. Guvernul va menţine şi anul viitor interdicţia de a acorda tichete de masă, tichete-cadou sau de vacanţă către bugetari, dar şi indemnizaţii lunare reparatorii pentru o categorie de revoluţionari.
Guvernul va menţine şi anul viitor interdicţia de a acorda tichete de masă, tichete-cadou sau de vacanţă către bugetari, dar şi indemnizaţii lunare reparatorii pentru o categorie de revoluţionari, limitând în continuare gratuităţile la transportul feroviar, potrivit unui proiect de ordonanţă. Aceste drepturi nu au mai fost acordate începând cu anul 2009, iar actualul guvern intenţionează să blocheze plăţile şi în 2014.
Astfel, instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu excepţia instituţiilor finanţate integral din venituri proprii şi a serviciilor de ambulanţă, nu vor acorda nici anul viitor tichete de masă, tichete-cadou şi tichete de vacanţă pentru angajaţi, potrivit proiectului elaborat de Ministerul Finanţelor.
Guvernul Boc hotărâse că nu se acordă indemnizaţiile lunare reparatorii destinate unei anumite categorii de revoluţionari, prevăzute în Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987. Indemnizaţia era destinată persoanelor care au obţinut titlul de “Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”, atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut pe economie. De aceleaşi drepturi ar fi trebuit să beneficieze şi copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nici o formă de învăţământ ori nu realizează venituri, din motive neimputabile lor.
Proiectul elaborat de Ministerul Finanţelor relevă că prevederea care stabilea că aceste indemnizaţii nu sunt acordate în 2012 şi 2013 va fi aplicată şi în 2014. De asemenea, Guvernul va limita şi anul viitor reducerile de tarife sau, după caz, gratuităţile la transportul feroviar în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, conform OG 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate române.
Creşterile salariale din regiile autonome sau companiile de stat vor fi limitate la cel mult 60% din sporul de productivitate a muncii, majorările incluzând primele, sporurile sau bonusurile pe care aceşti operatori economici le pot acorda, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă al MFP.
“Creşterea câştigului mediu brut lunar pe salariat nu poate depăşi 60% din indicele de creştere a productivităţii muncii calculată în unităţi valorice sau fizice, după caz”, se arată în proiectul de ordonanţă de urgenţă.
Proiectul include şi prevederea potrivit căreia contractele colective de muncă se negociază, în condiţiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici, în limitele şiîn condiţiile stabilite prin bugetele de venituri şi cheltuieli.
Câştigul mediu brut lunar pe salariat este calculat ca raport între cheltuielile de natură salarială şi numărul mediu de salariaţi/numărul de luni aferente.
Proiectul defineşte, de asemenea, cheltuielile de natură salarială, care includ cheltuielile cu salariile şi bonusurile acordate salariaţilor în bani şi/sau în natură, în timp ce cheltuielile cu salariile reprezintă salariile de bază, sporurile, prime şi alte adaosuri şi bonificaţii, pentru a căror determinare se foloseşte ca element de calcul salariul de bază, sau alte modalităţi de determinare şi care se acordă conform Contractului colectiv sau individual de muncă.
Potrivit legiuitorului, bonusurile reprezintă orice alte avantaje acordate salariaţilor, în scop personal, în bani şi/sau în natură, conform prevederilor legale şi ale Contractului colectiv sauindividual de muncă.
Proiectul de act normativ stabileşte că productivitatea muncii în unităţi valorice se va calcula ca raport dintre valoarea veniturilor totale din exploatare şi numărul mediu de salariaţi, în timp ce productivitatea muncii în unităţi fizice va rezulta din raportul dintre cantitatea de produse finite obţinute din activitatea de bază, conform obiectului principal de activitate, a cărei expresie valorică se regăseşte în veniturile de exploatare şi reprezintă mai mult de 50% din nivelul acestora şi numărul mediu de salariaţi.
“La fundamentarea bugetelor de venituri şi cheltuieli operatorii economici au în vedere, dar fără a se limita la acestea, următoarele: a) respectarea politicii Guvernului şi unităţilor administrativ teritoriale privind îmbunătăţirea performanţelor economico-financiare ale operatorilor economici; b) respectarea obiectivelor de politică salarială stabilită prin Legea anuală a bugetului de stat;c) criteriile de performanţă specifice şi obiectivele cuantificate privind reducerea plăţilor şi creanţelor restante, reducerea pierderilor, creşterea profitului, a cifrei de afaceri precum şi creşterea productivităţii muncii, prevăzute în contractele de mandat, stabilite în corelaţie cu strategia de administrare a Consiliului de Administraţie/Consiliului de Supraveghere şi a planului de management aldirectorilor/membrilor directoratului operatorilor economici; d) programele de achiziţii de bunuri şi servicii pentru desfăşurarea activităţii, fundamentate pe baza posibilităţilor reale de plată a acestora;e) programele de investiţii şi dotări, fundamentate în limita surselor legale de finanţare a acestora; f) programele de reducere a plăţilor/creanţelor restante”, se mai arată în proiectul de act normativ.
În situaţia în care gradul de realizare a veniturilor totale aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli, în fiecare din ultimii 2 ani, a fost mai mic de 90%, fundamentarea veniturilor totale pentru anul curent este cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent.
“Operatorii economici prezintă, în vederea aprobării, după consultarea prealabilă a organizaţiilor sindicale, bugetul de venituri şi cheltuieli însoţit de anexele de fundamentare, organelor administraţiei publice centrale ori locale, după caz, în subordinea, în coordonarea, sub autoritatea sau în portofoliu cărora se află, în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a Legii anuale a bugetului de stat, cu excepţia societăţilor comerciale a căror acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată care vor prezenta bugetul de venituri şi cheltuieli în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat”, precizează documentul. Până la aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pentru anul curent, operatorii economici pot efectua cheltuieli lunar, în limita a 1/12 din cheltuielile aprobate prin bugetele de venituri şi cheltuieli ale anului precedent sau 1/12 din cheltuielile propuse în proiectul de buget aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor, respectiv Consiliul de Administraţie al operatorului economic, după caz,în situaţia în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent.
Prin excepţie, operatorii economici, care datorită specificităţii activităţii desfăşurate, concentrează realizarea acesteia într-o anumită perioadă a anului, pot efectua în această perioadă cheltuieli mai mari de 1/12 din cheltuielile aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli al anului precedent, cu aprobarea ordonatorului principal de credite în subordinea, în coordonarea, sub autoritatea, sau în portofoliul cărora se află.
Limita de cheltuieli se calculează ţinând cont de numărul de luni pentru care a fost aprobat ultimul buget de venituri şi cheltuieli.
Formatul şi structura bugetului de venituri şi cheltuieli, anexele de fundamentare, precum şi modul de calcul al indicatorilor prevăzuţi în acestea, se aprobă prin ordin al ministerului finanţelor publice. Execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli se face cu respectarea următoarele reguli: a) cheltuielile de natură salarială, numărul de personal la finele anului, aprobate prin bugetele de venituri şi cheltuieli, reprezintă limite maxime ce nu pot fi depăşite; b) în cazul în care se înregistrează depăşiri sau nerealizări ale veniturilor totale aprobate, se pot efectua cheltuieli totale proporţional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficienţă aprobaţi; c) în cazul în care se înregistrează nerealizări ale surselor de finanţare a investiţiilor aprobate se procedează la reconsiderarea angajamentelor aferente şi la efectuarea tuturor demersurilor legale pentru ca recepţia de servicii, lucrări şi bunuri să fie efectuată la nivelul surselor de finanţare recalculate; d) nivelul plăţilor restante aprobat nu poate fi majorat ca urmare a nerealizării veniturilor totale aprobate; e) angajarea de cheltuieli din credite bugetare aprobate se va face la nivelul celor repartizate de ordonatorul principal de credite.
Ordonanţa stabileşte sancţiuni cu amenzi contravenţionale între 5.000 şi 10.000 de lei pentru nedepunerea în termen a bugetelor către autorităţile centrale sau locale competente, pentru nerespectarea limitelolor de cheltuieli stabilite pentru execuţia bigetară sau depăşirea nivelului plăţilor restante aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli.
În cazul depăşirii limitelor de cheltuieli stabilite pentru perioada până la aprobarea bugetului pe anul curent, amenda contravenţională poate ajunge chiar la diferenţa dintre limita de cheltuieli şi cheltuielile efective realizate.