Grupările de traficanţi de persoane au dispărut uşor-uşor din judeţul Suceava

reportersite
08 mai 2018, 9:21

Din analiza situaţiei operative şi a dosarelor penale aflate în lucru la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Suceava, în ultimii doi ani nu s-au cristalizat adevărate grupări infracţionale organizate de trafic de persoane, iar în ceea ce priveşte traficul extern de fiinţe umane fenomenul este în scădere.; Anul trecut, cei de la BCCO Suceava au descoperit opt victime traficate şi au ajutat la trimiterea în judecată a 30 de persoane pentru 50 de infracţiuni de trafic de persoane, 23 dintre acestea fiind în stare de reţinere 

politie

Din analiza situaţiei operative realizate la nivelul IPJ Suceava a rezultat că în primul semestru s-a înregistrat o scădere a fenomenului în ceea ce priveşte traficul extern de fiinţe umane, motiv pentru care lucrătorii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate s-au axat pe documentarea activităţii infracţionale a suspecţilor, pe linia traficului intern de persoane/minori şi a pro­xenetismului, rezultatele fiind foarte bune în acest sens.

Specific în ceea ce priveşte victimele traficului de persoane, în perioada analizată, este faptul că, în cea mai mare parte, acestea provin fie de pe raza judeţului Botoşani (cunoscut fiind faptul că acest judeţ are o slabă activitate economică), din familii dezorganizate sau cu părinţi plecaţi în străinătate, fie din centrele de plasament de pe raza de competenţă. Faptul că victimele au fost dispuse la efectuarea oricăror activităţi şi servicii în vederea obţinerii unor câştiguri materiale imediate şi facile, fără a verifica sau a-şi pune unele întrebări cu privire la oportunităţile oferite sau la persoana ­tra­ficanţilor a fost speculat de infractori, misiunea de racolare a victimelor fiind uşurată în mod substanţial.

Elemente importate care caracterizează tipologia victimelor identificate sunt lipsa educaţiei şi a supravegherii fie din partea familiilor, fie din partea funcţionarilor din centrele de plasament cărora acestea le-au fost încredinţate, „mirajul” unui trai mai bun din străinătate sau posibilitatea câştigării unor sume considerabile de bani în „mod facil”.

Traficanţii şi-au schimbat modul de operare, nu mai recurg la forme de violenţă, atât la racolare, cât şi la exploatare, abordând poziţia de „viitor soţ”, „îndrăgostit” sau „prieten”. In analiza menţionată se arată că din ce în ce mai des, „cre­di­bilitatea aşa-ziselor victime scade”, chiar şi în cazul celor minore, dacă ţinem cont că acestea, după audieri şi consilierea psihologică acordată de către Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, fie se întorc la traficanţi, fie fug din centrele de plasament cărora le-au fost încredinţate, întorcându-se la vechile „obiceiuri”.

In majoritatea cazurilor înregistrate în perioada analizată, victimele (atât cele ale traficului intern, cât şi cele ale traficului extern) cunoşteau şi au fost de acord cu activităţile de practicare a prostituţiei, o parte din banii încasaţi de traficanţi revenindu-le.

„Un lucru important pe care-l putem menţiona este faptul că, din analiza situaţiei operative şi a dosarelor penale aflate în lucru, pe raza noastră de competenţă în ultimii doi ani nu s-au cristalizat adevărate grupări infracţionale organizate în comiterea acestui gen de infracţiuni, iar în ceea ce priveşte traficul extern de fiinţe umane fenomenul este în scădere”, au arătat reprezentanţii IPJ Suceava.

In ceea ce priveşte traficul de persoane – exploatare prin muncă, acesta se manifestă la acelaşi nivel, întrucât deşi aparent activitatea întruneşte condiţiile constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, este recrutat un număr mare de persoane, de obicei prin intermediul anunţurilor ­pu­blicitare, le sunt promise locuri de muncă bine plătite, sunt transportate, cazate şi plasate unor întreprinderi ce obţin venituri importante ca urmare a muncii prestate, fără ca victimele să aibă parte însă de o salarizare corespunzătoare.

Modificările intervenite în Codul Penal, res­pectiv descrierea ca formă de exploatare la art. 182, lit.a) – „supunerea la executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii în mod forţat”, respectiv lit.b) – „ţinerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”, fac ca elementele constitutive ale traficului de persoane – exploatarea prin muncă să fie foarte greu de întrunit.

Cu privire la tendinţele fenomenului pentru a doua parte a anului 2018, poliţiştii suceveni preconizează o menţinere a fenomenului în ceea ce priveşte exploatarea sexuală în parametrii menţionaţi mai sus şi o scădere a „exploatării prin muncă”.

Pe raza judeţului Suceava funcţionează legal două saloane de masaj erotic. Deocamdată, poliţiştii suceveni nu au descoperit că în interiorul lor s-ar produce infracţiuni. Cei de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Suceava verifică constant aceste saloane pentru ca nu cumva proprietarii lor să le folosească pentru ca angajatele lor să poată practica în voie prostituţia.

Anul trecut, cei de la BCCO Suceava au des­coperit opt victime traficate şi au ajutat la ­tri­miterea în judecată a 30 de persoane pentru 50 de infracţiuni de trafic de persoane, 23 dintre acestea fiind în stare de reţinere. O atenţie deosebită este acordată şi site-ului www.publi24.ro, unde există foarte multe anunţuri prin care mai multe persoane de sex feminin îşi oferă contracost serviciile sexuale. Poliţiştii nu le pot trage la răspundere pe aceste tinere deoarece ele res­pectă condiţiile şi termenii impuşi de administratorii site-ului şi nu de puţine ori ele îşi schimbă domiciliul.

La nivelul judeţului Suceava, prostituţia la stradă este aproape inexistentă. Femeile care practică prostituţia îşi schimbă frecvent locul în care îşi vând trupul pentru a nu putea fi prinse de poliţişti. (Dănuţ ZUZEAC)