Sunday , July 21 2024

Greșelile pe care le fac frecvent unii părinți în perioada de examene a copilului

Ce poți face și ce nu trebuie să faci ca părinte, când copilul tău e în fața unor examene grele: stresul și presiunea nu facilitează performanța, din contră

 Cum îi ajutăm pe copii să traverseze cu bine perioada stresantă a examenelor? Elevii de clasa a opta participă în aceste zile la Evaluarea Națională, un pas decisiv pentru repartizarea ulterioară la liceu. Psihologul Mihaela Dinu de la organizația Salvați Copiii spune că sunt unele lucruri pe care un părinte poate să i le spună copilului, dar și anumite chestiuni pe care trebuie să le evite cu orice preț.

Mihaela Dinu spune că în perioada examenelor, ”în general, e bine să fim alături de copii, atât fizic, cât și moral. Asta înseamnă să fim lângă ei, indiferent de dificultățile pe care le traversează și bine ar fi să-i motivăm și să punem accentul pe efortul pe care l-au depus până atunci și pe faptul că s-au străduit să învețe și că a fost un parcurs greu până la a ajunge la examen, fără însă să menționăm nota pe care dorim să o ia, pentru că le putem crea un stres suplimentar”.

Ce să nu-i spui copilului, în perioada de examene? ”Ceva de genul: trebuie să reușești, dacă nu ești în primii cinci, mă dezamăgești, ești cel mai bun, vei termina primul. Important e să termine copilul examenul și să rezolve corect, nu neapărat să termine primul, de exemplu. Sau ceva de genul: dai examenul și scapi. Asta înseamnă că minimizăm efortul copilului și vrem să treacă cât mai repede acest examen și știm foarte bine că el durează câteva zile”, explică psihologul de la Salvați Copiii.

Prea mult stres poate crea dificultăți de adaptare, gânduri anxioase, furie, iritabilitate, nervozitate, sentimente de singurătate și astfel poate apărea eșecul. Anxietatea, depresia și dificultățile parentale sunt principalele cauze pentru care copiii au apelat la serviciile de terapie psihologică și sprijin psiho-emoțional ale Salvați Copiii România: astfel, în perioada ianuarie 2022 – decembrie 2023, psihologii organizației au tratat 678 de cazuri, cele mai multe reprezentând cazuri de anxietate – 148 și de tulburare emoțională – 128.

Pentru 60 de copii, cauza pentru care au avut nevoie de terapie a fost legată de dificultăți parentale (cum este divorțul), în 54 de cazuri a fost vorba despre tulburări din spectrul ADHD/ADD, în vreme ce 50 de copii au fost diagnosticați cu depresie. Au existat și șase cazuri de tentative de suicid, cinci la copii de vârsta liceului și unu la un copil de vârsta gimnaziului.

 Anxietatea este o stare de neliniște care apare înainte, în timpul sau după un examen, fiind determinată de îngrijorarea copilului că va lua o notă mică. Anxietatea este o emoție normală, pe care fiecare dintre noi o resimte din când în când. Mai mult decât atât, unii copii resimt senzații fizice neplăcute: dureri de cap, greață, nod în gât, tremurat al mâinilor, transpirație, musculatură tensionată, diaree sau constipație, perioade de insomnii etc. Alții se simt neajutorați, furioși, singuri.

Stresul și anxietatea au la bază reactii fiziologice foarte similare și se manifestă prin simptome foarte asemănătoare, astfel că deseori sunt greu de deosebit. Ca elemente de diferențiere, stresul este o reacție pe termen scurt, care apare ca răspuns la un pericol concret, iar anxietatea este o reacție persistentă, factorul declanșator fiind în general dificil sau imposibil de identificat.

Ce poți să faci ca părinte în astfel de situații?

  • Motivează-ți copilul, punând accentul pe efortul depus până atunci, pe faptul că a învățat și a acumulat cunoștințele necesare. Evitați să menționați nota pe care doriți să o ia.
  • Copiii anxioși se gândesc la multe lucruri negative („o să iau o notă mică”). Îl poți învăța pe copilul tău să caute dovezi care contrazic aceste gânduri („la câte teste ai luat notă mică?”, „cât de probabil e să iei o notă mică dacă înveți?”) și să găsească un gând mai optimist care să îl ajute când e îngrijorat („am învățat și pot lua o notă bună”).
  • Învață-l pe copil modalități simple de relaxare și mișcare: să respire adânc sau să se gândească la ceva plăcut. Faceți împreună o plimbare înainte de examen.
  • Fii prezent fizic lângă copil în zilele premergătoare examenelor și în acele zile. Creați un moment plăcut înainte de examen, mâncați împreună ceva ce îi place mult copilului, folosiți umorul.
  • Exprimă-ți afecțiunea și aprecierea în mod constant, nu doar condiționat de performanțe sau rezultatele obținute și asigură-l că vei fi alături de el indiferent de rezultat.
  • Permite-i copilului să greșească, să nu știe, să nu poată, să fie obosit, să nu mai poată. Cu cât așteptările sunt mai mari de la el, cu atât stresul său va crește.
  • Permite-i copilului să se odihnească. Pentru unii părinți acest lucru este dificil deoarece au sentimentul că acesta pierde timpul și nu ar trebui, la câte are de făcut. Între odihnă și performanță există o relație direct proporțională: cu cât odihna este mai bună, cu atât performanța este mai bună.
  • În ziua în care are de susținut un examen: asigură-te că este odihnit, hrănit și hidratat corespunzător și că va ajunge la școală la timp. Asigură-te că are la îndemână toate materialele necesare pentru test (creioane, hârtie etc.).

Ce nu ar trebui să faci ca părinte?

  •  Nu ignora indiciile emoționale și comportamentale sperând că vor trece de la sine.
  • Nu crea presiune prin încurajările deghizate și excesive de genul: „sunt convins că o să te descurci”, „tu ești un băiat deștept, sigur o să faci față”, „țoți copiii inteligenți reușesc, o să reușești și tu”,„ești cel mai bun! “. Sunt mesaje de laudă care subminează motivația intrinsecă a copiilor. În mod obișnuit, credem că mesajele de laudă care se referă la inteligența copiilor determină o creștere a motivației lor, însă studiile de specialitate nu susțin aceste ipoteze.
  • Nu îi spune copilului ce să nu facă în timpul examenului, ci mai degrabă discută cu el și ajută-l să-și facă un plan de rezolvare al subiectelor.
  • Nu îi da de înțeles copilului că poate să evite situația („dacă nu ești pregătit acum, vei da examen anul viitor”).
  • Nu fi nerăbdător să rezolvați situația, minimizând importanța momentului („dai examenul și scapi”). Având în vedere că acesta simte un disconfort semnificativ, asigurarea oferită de părinți nu va face decât să îi discrediteze căci contrazice ceea ce simte copilul și diminuează importanța examenului.
  • Nu compara copilul cu frații lui sau cu alți copii („uite el a putut, tu de ce să nu poți”).
  • Nu pune presiune pe copil – „trebuie să reușești”, „dacă nu ești în primii 5 mă dezamăgești”, „ești  cel mai bun, vei termina primul”).
  • Nu retrage afecțiunea și aprecierea în momentul în care apar rezultate nesafisfăcătoare și neconforme cu așteptările tale („m-ai dezamăgit cu nota X”).
  • Nu-l pedepsi dacă rezultatul nu este conform așteptărilor tale. Acest lucru poate crește și mai mult aversiunea și nu este un facilitator al performanței, ci din contră, demotivează copilul pentru viitoarele examene.

O tulburare anxioasă netratată crește riscul în viitor pentru diferite probleme de sănătate mintală

 Anxietatea la copii și adolescenți poate fi descrisă ca un răspuns extrem la o situație sau eveniment pe care o/îl percepe ca amenințătoare/amenințător și este disproporționat în raport cu pericolul real. Răspunsul anxios include gânduri de pericol iminent, excitație crescută, cum ar fi creșterea frecvenței cardiace și respirație rapidă și, adesea, evitarea situațiilor sau a evenimentelor care provoacă disconfort. Copilul sau adolescentul care suferă de anxietate ajunge să resimtă o durere semnificativă și perturbare a activităților sale cotidiene la școală, acasă sau în relația cu prietenii. Este important ca părinții să interpreteze comportamentul copilului în funcție de nivelul său de dezvoltare și în cazul copiilor mai mici să deosebească simptomele de anxietate de fricile specifice vârstei sau de fobii. De asemenea, părinții trebuie să fie atenți ca manifestările anxioase să nu se transforme în tulburări de anxietate.  O tulburare anxioasă netratată crește riscul în viitor pentru diferite probleme de sănătate mintală. De aceea, dacă problema de anxietate interferează cu starea de bine generală sau cu abilitățile parentale este bine ca aceasta să fie discutată cu un specialist.

Vezi si

Copil rănit ușor, la Frasin, într-un accident produs de un șofer care nu a acordat prioritate

Sâmbătă, în jurul ora 13.05, C. Cosmin, de  29 ani, din  Târnăveni – Mureș,  conducea …