Sunday , January 29 2023

Flutur: Sper ca în 2023 să putem trimite la finanțare tronsonul dintre Pașcani și Suceava al A7. Avem nevoie de această autostradă ca de aer

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur a mers, joi, personal în zona unde urmează a fi realizat nodul rutier dintre Suceava și Aeroport,  care să facă legătura cu tronsonul dintre Pașcani și Suceava al autostrăzii A7. Nodul respectiv ar urma să fie amenajat în zona Burdujeni și în cursul zilei de joi se făceau foraje geotehnice, acestea fiind necesare pentru realizarea studiului de fezabilitate.

„Suntem pe traseul autostrăzii A 7 vedeți, în cartierul Burdujeni din municipiul Suceava. Practic este capătul de tronson a autostrăzii Pașcani-Suceava. În momentul de față, practic noi am ajuns cu forajele, n apropiere de orașul Suceava, practic suntem între cartierul Burdujeni și Salcea”, a spus președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur.

Nodul respectiv este, practic, foarte aproape de punctul final al tronsonului Suceava – Pașcani al A7. „Aici va fi nodul, punctul final al acestui tronson. De aici încolo, prin pădurea de la Adâncata spre Mitocu Dragomirnei, după care traversează drumul european E85 spre Milișăuți și spre Siret, este tronsonul Suceava-Siret. Am ținut aproape de firma care face studiul să termine în acest an lucrările care sunt aproape de final – 95% au fost făcute. Sper zilele astea să se apropie de 100%, în așa fel încât anul 2023 să fie anul când depunem la finanțare pe programul operațional de transport. Și vă aduc aminte că premierul Nicolae Ciucă, atunci când a fost la Suceava, și ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, au spus foarte clar sunt fonduri pe  programul operațional de transporturi pentru continuarea autostrăzii de la Pașcani spre Suceava și mai departe”, a spus Gheorghe Flutur.

De asemenea, nodul rutier ce duce din A7 spre aeroport va fi legat și de un drum care va fi modernizat pentru a facilita accesul din și spre Burdujeni. „Mai sunt de forat mai puțin de 1000 de metri la aceste noduri rutiere care fac legătura Autostrada 7 – descărcarea spre municipiul Suceava spre Aeroport. Aici s-au făcut mai multe foraje, studii geotehnice, iar toate buclele astea înseamnă venirea dinspre orașul Suceava, urcarea pe autostradă și plecarea spre București sau invers, venirea și plecarea spre Siret. De asemenea, descărcarea este spre Adâncata și aica, spre Aeroportul Ștefan cel Mare din Suceava. Consiliul Județean va face și un drum de legătură între Suceava și Aeroport”, a declarat Gheorghe Flutur.

Partea însă cu privire la nodul rutier ca atare o va face Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), nodul fiind pe bani europeni cu care vor fi finanțate lucrările pentru autostrada A7. „Deci investiție pe banii europeni și aici este o zonă cu spații tehnice pentru întreținerea autostrăzii, în apropierea Aeroportului, aproape de drumul județean (cel care duce în prezent spre aeroport – n.r.). Am ținut să fiu prezent astăzi aici pentru că noi, Consiliul Județean Suceava, suntem foarte implicați în sprijinire a firmelor de proiectare pentru ca studiul de fezabilitate să fie finalizat cât mai repede”, a mai spus Gheorghe Flutur.

”Pentru noi, pentru suceveni, este nevoie de această autostradă ca de aer. De aceea m-am încăpățânat să mă implic”

Câteva date cu privire la tronsonul Pașcani-Suceava – 62 de kilometri lungime și reiterarea faptului că era rămas în urmă, deoarece A7 a fost finanțată prin PNRR doar până la Pașcani – au fost din nou evidențiate de președintele CJ Suceava. La fel și faptul că a fost nevoit să facă demersuri cu doi ani în urmă pentru a găsi sursă de finanțare.

„Și pentru porțiunea Pașcani – Suceava și Suceava – Siret am găsit sursa de finanțare. S-a început proiectarea. Nu a fost ușor: cea mai grea problemă pe tronsonul Pașcani-Suceava a fost această acțiune de forare. Au fost 12.300 de metri liniari de foraje. Ce înseamnă asta? Ce vedeți în spatele nostru este un utilaj care forează la 25-30 de metri să vadă natura pământului, dacă este argilă, dacă e nisip, pentru că acest studiu geotehnic obligă la o anumită soluție tehnică. A fost o perioadă în care nu erau firme care să facă aceste furaje. Acum văd că sunt și, în sfârșit, cred că mai durează câteva zile și termină tronsonul Pașcani-Suceava. În momentul de față, la zi, 95 % este finalizată lucrarea de (n.r. – foraj tehnic necesar pentru) studiu de fezabilitate Pașcani-Suceava”, a spus președintele CJ Suceava, adăugând că pe celălalt tronson Suceava-Siret al A7 se lucrează cu trei utilaje de foraj geotehnic.

Practic, aceasta este vestea cea mai bună din toate informațiile pe care le-a dat Gheorghe Flutur, dar șeful administrației județene a adus în discuție și unele aspecte care pot fi punctate ca „restanțe”. Cea mai importantă este că doar 60% din probele prelevate la forajele geotehnice au fost ”citite” la laborator. „Normal, în ianuarie trebuiau să finalizeze, conform termenelor. Probabil, nu se vor încadra. Vor mai cere o lună de prelungire, până la sfârșitul lunii februarie, începutul lui martie, ca să termine lucrările studiului de fezabilitate”, a spus Gheorghe Flutur. Și nu întâmplător s-a referit șeful administrației județene la „lucrările studiului de fezabilitate” deoarece forajele geotehnice sunt adevărate lucrări. Însă acesta este primul punct, cum avea să precizeze Gheorghe Flutur.

Al doilea aspect important care este legat de realizarea studiul de fezabilitate este studiul arheologic. Au fost făcute 482 de secțiuni de sondaj, în 3 etape, pentru descărcarea arheologică doar pe tronsonul de la Pașcani la Suceava al A7. La sfârșitul anului Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București va da întreaga descărcare arheologic pe acest tronson. „Vedem dacă sunt aici anumite, să spun edificii sau zestre arheologică. Trebuie să vedem cum le protejăm. Și pe cadastru se lucrează la încadrarea în planul de parcelare”, a mai anunțat  președintele CJ Suceava.
Și nu sunt singurele aspecte încă nerezolvată pe deplin pentru finalizarea studiului de fezabilitate. S-au identificat în cea mai mare parte proprietarii – pentru că se urmărește prin Hotărâre de Guvern despăgubirea lor pentru exproprierea terenurilor pentru autostradă – iar mai departe se lucrează  la identificarea de gropi de împrumut, pentru că este nevoie de pământ de umplutură sau, în alte părți, unde să se sapă sau unde să se depoziteze. „Trebuie să știți că umplutură și agregate pentru tronsonul Pașcani-Suceava e nevoie de circa 13.000.000 de metri cubi, deci un volum foarte mare de agregate de care este nevoie”, a explicat președintele CJ Suceava.

Ultima problemă este obținerea acordului de mediu. Consiliul Județean Suceava a emis deja certificatul de urbanism, dar acordul de mediu presupune câteva etape: documentația pentru acordul de mediu a fost depusă la CNAIR și la agențiile de protecție a mediului de la Suceava, Botoșani și Iași, pentru că tronsonul Pașcani-Suceava trece prin cele trei județe. „Urmează raportul asupra impactului de mediu și sperăm ca în câteva luni de zile să se finalizeze toată această procedură ca să putem să ne ducem la finanțare. (…) Sunt foarte multe discuții. Noi, Consiliul Județean Suceava trimitem zilnic oameni în teren să-i ajute. Lucrările au fost destul de complexe. Ne-am ținut zi de zi de capul lor pentru ca să rezolvăm aceste probleme, mai arătat președintele CJ Suceava.

”Pentru noi, pentru suceveni, este nevoie de această autostradă ca de aer. De aceea m-am încăpățânat să mă implic. În acest moment, Consiliul Județean Suceava  face un drum pentru legătura cu Aeroportul,  Consiliul Județean Suceava este lider de proiect în continuarea autostrăzii Suceava – Botoșani, Consiliul Județean Suceava este lider de proiect și s-a implicat în Autostrada Nordului, centura ocolitoare de la Gura Humorului. Anul viitor sperăm să intrăm în linie dreaptă cu toate aceste finanțări, pentru că zona Sucevei are și ea dreptul să aibă autostrăzi”, a declarat Gheorghe Flutur . (D.P.)

Vezi si

Un tânăr din Câmpulung și unul din Rădăuți, prinși în toiul nopții drogați la volan

În ultimele zile polițiștii au acționat pe drumurile publice, pentru prevenirea monitorizarea și fluidizarea traficului …