Flutur, noi demersuri la București pentru autostrăzi în Moldova. Singura șansă pentru a fi finanțate cu fonduri europene rămâne modificarea Master-Planului

Președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, solicită abordarea cu prioritate a realizării Autostrăzii A7, care traversează întreaga Moldova de la Nord la Sud, de la Siret- Suceava, legătură cu Bucureștiul:  „Vom susține ca această rută rapidă să fie profilată ca autostradă, având în vedere intensitatea traficului. Dezvoltarea Regiunii de Nord-Est este strâns legată de construirea acestei autostrăzi”. „Vom susține, în egală măsură, realizarea Autostrăzii A8, Iași – Târgu Mureș, precum și a Autostrăzii Nordului, care face legătura Suceava – Vatra-Dornei – Bistrița – Satu Mare”, a mai declarat președintele Consiliului Județean Suceava

Președintele Consiliului Județean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, continuă seria demersurilor începute de mai multă vreme privind realizarea infrastructurii rutiere de mare viteză, a autostrăzilor, în zona Moldovei. Astfel, potrivit unei informări a CJ Suceava, la București are loc marți, 26 mai, o dezbatere pe această temă la care CJ Suceava va fi reprezentat și la care vor fi prezenți Ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Lucian Nicolae Bode și Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș.

Conform sursei citate, președintele Gheorghe Flutur solicită abordarea cu prioritate a realizării Autostrăzii A7, care traversează întreaga Moldova de la Nord la Sud, de la Siret- Suceava, legătură cu Bucureștiul. „Vom susține ca această rută rapidă să fie profilată ca autostradă, având în vedere intensitatea traficului. Dezvoltarea Regiunii de Nord-Est este strâns legată de construirea acestei autostrăzi. De asemenea, susținem realizarea acestei autostrăzi pe fonduri europene”, a declarat Gheorghe Flutur. La ora actuală, majoritatea trosnoanelor dintre Ploiești și Siret sunt licitate pentru proiectare ca drum expres (DX 5), ceea ce presupune că abia peste 8-10, cel mult 15 ani, dacă traficul o va impune, se va putea trece la realizarea unei autostrăzi în locul drumului expres. Lucrul nu este imposibil având în vedere că standardul românesc pentru drumuri expres este unul destul de ridicat care face ca un astfel de drum să arată, la final, ca o autostradă cu două benzi a câte 3,5 metri lățime pe fiecare sens, bandă mediană despărțitoare de sensuri, dar totuși fără bandă de urgență largă de minim 2,5 metri, ci cu un acostament de 1,5 metri.

De asemenea, șeful administrației județene nu pare să renunțe la ceea ce cotidianul Obiectiv de Suceava a prezentat-o, la începutul anului, ca fiind marea țeapă moștenită de la precedenta guvernare: iluzoria Autostradă a Nordului. „Vom susține, în egală măsură, realizarea Autostrăzii A8, Iași – Târgu Mureș, precum și a Autostrăzii Nordului, care face legătura Suceava – Vatra-Dornei – Bistrița – Satu Mare. Îmi exprim speranța că se vor discuta lucruri concrete cu prefigurarea unor soluții în sensul celor dorite de noi pentru investițiile în infrastructura rutieră de mare viteza, pentru realizarea acestor autostrăzi extrem de importante pentru zona Sucevei”, a declarat Gheorghe Flutur.

Reamintim că realizarea Autostrăzii Nordului este imposibilă în condițiile în care nu a fost prevăzută în Master Planul General pentru Transporturi, la fel cum nici între Ploiești și Siret nu a fost prevăzută autostrada A7 în MPGTR, aceasta fiind însă un mai vechi deziderat exprimat relativ anemic încă din perioada legilor care consacrau planurile naționale de amenajare a teritoriului. Totuși, dacă în privința sectorului de drum de la Ploiești la Siret este prevăzut un drum expres, ceea ce potențează semnificativ șansele ca într-un orizont de timp mediu spre lung să fie realizată o autostradă, pe așa numita Autostradă a Nordului este prevăut în MPGTR doar un drum expres (DX 4 și, parțial, DX4A) de la Satu Mare la Baia Mare și de acolo mai departe coboară spre Dej iar de la Dej spre Suceava este un TransRegio ceea ce, de cele mai multe ori, înseamnă doar că un sector de drum deja existent va avea anumită îmbunătățiri iar cel mai ilustrativ exemplu în acest sens este drumul dinspre Bucovina spre Maramureș care în MPGTR figura ca TransRegio și care, în final, a însemnat modernizarea lui DN18. Chiar dacă, în funcție de fondurile disponibile, este posibilă realizarea unui drum nou, un TransRegio nou nouț nu va fi altceva decât un alt DN17 ca va trece prin localități, nu va avea bandă separatoare de sensuri ca la drumuri expres și autostrăzi și, în definitiv, nu va putea fi niciodatătransformat în autostradă.

Practic, șansele ca județul Suceava să aibă măcar drum expres spre zona de vest a României țin de o eventuală modificare a MPGTR pentru că altminteri este chiar greu de crezut că vor fi disponibilizate fonduri de la bugetul de stat pentru o autostradă de la Suceava la Baia Mare. Deși este în desfășurare o licitație pentru realizarea unor studii de fezabilitate pentru TransRegio Suceava – Vatra Dornei și TransRegio Vatra Dornei – Bistrița (ambele incluse în așa numitul „Drum rapid Baia Mare – Suceava” din care doar Baia Mare – Dej este drum expres) un demers pentru a facilita pe viitor accesarea de fonduri europene pentru un drum expres sau chiar o autostradă care să taie munții (Suhard spre Rodna) este soluția cu adevărat progresistă. Celelalte sunt un fel de frecții la picior de lemn. (D.P.)