Sunday , November 27 2022

Fiscul umblă prin cimitire să recupereze datoriile ROMUPS

La 11 ani de la declanaşarea falimentului firmei, la şapte ani de când fostul ROMUPS a fost ras de pe faţa pământului, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice încă mai speră să recupereze 7 milioane de lei de la foştii administratori, inclusiv de la Ion Catargiu, trecut la cele veşnice tot prin 2007

 romups [800x600]


Faptul că Fiscul îşi urmăreşte debitorii până dincolo de moarte părea până de curând o exagerare rău-voitoare. Realitatea confirmă însă că nu este nimic mai adevărat decăt această afirmaţie şi oferim în argumentarea ei un caz concret, aflat pe rolul secţiei civile a Tribunalului Suceava. Scriam acum trei ani despre faptul că bătălia fantomelor Romups şi Mefitex continuă în instanţă la 9 ani de la moartea firmelor. Au mai trecut doi ani şi situaţia a rămas neschimbată, în sensul că, chiar dacă fosta intreprindere de utilaje şi piese de schimb (IUPS, după 1990 transformată în ROMUPS) a fost rasă de pe faţa pământului încă din 2008 iar activele SC Mefitex au fost de asemenea vândute, pe rolul Tribunalului Suceava încă se află dosarul de faliment al ROMUPS, cu numărul 16/86/2003.
Un dosar derivat din acesta, care de asemenea nu a fost finalizat încă este cel cu numărul 16/86/2003*, promovat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava – actuala Administraţie Judeţeană a Finanţelor Publice care a cerut în instanţă atragerea răspunderii materiale a foştilor administratori, pentru că, din datoriile pe care SC Romups SA le acumulase înainte de a intra în faliment, mai sunt de recuperat 7 milioane de lei. Pârâţii în dosar sunt foştii directori ai societăţii comerciale – Ion Vasiliu şi Ioan Catargiu dar şi fosta directoare economică, Paraschiva Murăraşu. Dintre aceştia, pentru fostul director Ioan Catargiu cu greu se poate închipui în ce mod va fi atrasă răspunderea materială în condiţiile în care acesta este decedat de mai bine de şapte ani. De unde vor scoate ceilalţi doi supravieţuitori aceşti bani pretinşi de Finanţe în contul datoriilor Romups la bugetul de stat, este foarte greu de prefigurat.
Doina Munteanu, reprezentanta firmei ACCER IPURL, care a gestionat falimentul SC ROMUPS SA a explicat cum s-a ajuns în aceste situaţii cumva anapoda. In ceea ce priveşte prelungirea judecării dosarului de faliment ani întregi după dispariţia fizică, nu numai din scriptele registrului comerţului, a firmei, ea a arătat că acest lucru s-a datorat faptului că nu au existat toate dovezile privind posibilitatea sau imposibilitatea încasării unor creanţe de la alte societăţi aflate în insolvenţă debitoare către SC ROMUPS. Un exemplu în acest sens îl constituie amintita firmă MEFITEX, aflată de asemenea în lichidare ce este debitoare cu o sumă mică – până în 15.000 de lei. “Aşteptăm un document care să ateste imposibilitatea plăţii creditorilor chirografari de la lichidatorul MEFITEX astfel încât la următorul termen, când se va depune un raport final, vom cere judecătorului sindic să declare închisă procedura falimentului”, a explicat Doina Muntean.
Directorii de la ROMUPS au scăpat de procesul penal dar nu şi de insistenţa Fiscului de recuperare a datoriilor defunctei societăţi
Cât priveşte insistenţa cu care Fiscul îi urmăreşte chiar şi prin cimitire pe foştii administratori ai SC ROMUPS SA, reprezentanta ACCER IPURL a arătat că în urmă cu mai mulţi ani, când Ioan catargiu încă era în viaţă, DGFP Suceava a formulat o cerere de atragere a răspunderii materiale a foştilor administratori. Aceştia s-au aflat la un moment dat într-un proces penal în care Finanţele sucevene i-a acuzat de evaziune fiscală şi alte infracţiuni cu caracter economic. Cei trei au fost scoşi din culpă de către instanţa de judecată însă DGFP a perseverat, cerând aplicarea prevederilor articolului 138 din Legea reorganizării judiciare şi falimentului care stabileşte posibilitatea atragerii răspunderii administratorilor. Intrucât procedura pe Legea 85/2006 nemodificată prevedea suspendarea judecării cererii prevăzute la articolul 138 până la finalizarea procedurii falimentului pentru a se cunoaşte pasivul neacoperit pentru care să se dispună atragerea răspunderii foştilor administratori, această cerere a fostei DGFP încă nu s-a judecat, la mai bine de un deceniu de la intrarea ROMUPS în faliment. “Trecând peste situaţii de genul celor puse în discuţie, falimentul Romups este, din punct de vedere al acoperirii datoriilor pe care firma le avea, unul fericit. In sensul că s-a reuşit recuperarea şi transmiterea către creditori a aproxumativ 60% din valoarea totală a debitelor”, a arătat Doina Muntean. Un calcul simplu relevă faptul că datoriile totale ale defunctei societăţi Romups se ridicau la circa 175 de miliarde de lei vechi, din care 105 miliarde au fost recuperate din vânzarea activelor şi recuperarea creanţelor de la foştii parteneri de afaceri ai firmei sucevene. Lucru deloc uşor în condiţiile în care mulţi dintre aceştia au intrat la rândul lor între timp în insolvenţă ori în faliment.
Pe terenul viran al fostului ROMUPS se va construi un magazin Dedeman
In luna mai a anului 2003, Casa Judeţeană de Pensii a cerut falimentul SC Romups iar în iulie a aceluiaşi an, Tribunalul Suceava a decis că firma va intra în reorganizare judiciară. In octombrie 2004, după un an şi patru luni de la declanşarea reorganizării judiciare, care s-a dovedit a fi un eşec, la SC Romups a început procedura de faliment în condiţiile în care societatea intrase iarăşi în incapacitate de plată. In luna august a anului 2005, judecătorul sindic a validat licitaţia organizată de firma lichidatoare de vânzare a activelor Romups către firma IMOTUR SRL Suceava. Valoarea tranzacţiei – 2,5 milioane de euro – 91 de miliarde de lei vechi, o tranzacţie considerată, atât de lichidator, cât şi de principalul creditor – DGFP Suceava, ca una mulţumitoare, în condiţiile în care cea mai mare parte din suma obţinută a fost virată în contul debitelor la bugetul de stat, care ajunseseră, între timp, la 137 de miliarde de lei vechi. Ulterior, în anul 2007, IMOTUR a vândut activele cumpărate de la Romups cu un preţ de trei ori mai mare către Office Development din Bucureşti, firmă care prin intermediul Avrig 35 a plătit 9,3 milioane de euro pentru cele 9,5 hectare de teren, cu clădirile aferente, ale defunctei societăţi comerciale sucevene. In anul următor clădirile au fost dărâmate iar pe locul rămas ar fi trebuit să se contruiască un cartier de locuinţe. Proiectul a fost abandonat, odată cu venirea crizei imobiliare, terenul pe care funcţiona altădată Intreprinderea de Utilaje şi Piese de Schimb devenind viran. După şapte ani de la demolare, pe acest teren urmează să se construiască, conform documentaţiei depuse la Primăria Suceava un nou magazin Dedeman. (Neculai ROSCA)

Vezi si

Uniunea Națională a Barourilor din România a donat trei ambulanțe noi, complet utilate, către instituții spitalicești din Ucraina

La 25 noiembrie 2022, la sediul spitalului din localitatea Ciudei, Ucraina, a avut loc predarea …