Firmele sucevene avertizează că “Taxa pe stâlp” se va regăsi în costurile produselor şi serviciilor furnizate

Impozitele pentru construcţii speciale preconizate ca fiind o bună alimentare a bugetului naţional, în vederea bunei derulări a acordului cu Fondul Monetar Internaţional sunt, conform unor aprecieri venite de la administratorii de afaceri din judeţul Suceava, pietre de moară, impuneri fiscale care, în multe cazuri, nu vor fi niciodată achitate ori vor duce multe afaceri către faliment.
Până pe data de 25 mai a.c., ar urma să fie plătită la bugetul de stat o primă tranşă din procentul de 1,5% anual din valoarea construcţiei de către firmele care exploatează aşa-zisele „construcţii speciale”. Acestea înseamnă centrale termice sau şi electrice, piste şi platforme, coşuri de fum şi turnuri de răcire, heleştee, iazuri, linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii, jgheaburi pentru piscicultură, canale de irigaţii sau turnuri şi piloni metalici pentru antene sau publicitate. Impozitul trebuie calculat şi declarat până pe 25 mai, urmând ca plata să fie efectuată în două tranşe, până la datele de 25 mai şi 25 septembrie ale anului în curs.
La Suceava, nemulţumirile privind introducerea acestei noi taxe au venit în primul rând din partea SC Termica SA, firmă aflată în insolvenţă şi care ar trebui, conform calculelor făcute, să achite la bugetul statului suma de 2,25 de milioane de lei în contul „taxei pe stâlp”, cum a fost denumită noua impunere rezultată din negocierile statului român cu Fondul Monetar Internaţional. „ Avem de plătit 2,259 milioane de lei la bugetul statului, pentru această taxă. Asta după ce a fost făcută o reevaluare a activelor SC Termica, altcumva suma ar fi fost cu mult mai mare. Aşteptăm normele metodologice pentru a vedea cum trebuie de procedat”, a declarat directorul SC Termica, Ovidiu Dumitrescu. El a arătat că, dacă Termica ar fi fost cea care produce agent termic pentru municipiul Suceava, această taxă s-ar fi oglindit rapid în preţul gigacaloriei furnizate. Problema a fost preluată însă, în acest moment de firma Bioenergy a cărei nouă centrală termică produce apa caldă necesară funcţionării serviciului centralizat de termoficare din municipiul Suceava, de unde însă nu avem date concrete asupra valorii taxei pe construcţii speciale.
„Nu sunt peşti în iazuri de vândut cât se cere taxa pe heleşteie”
Investitorii din piscicultură, proprietari de iazuri şi heleşteie, consideră că aplicarea noului impozit îi va duce direct spre faliment. „Nu avem peşte în iazuri să îl vindem pentru a acoperi impozitul cerut. Asta în condiţiile în care piaţa românească de profil este invadată de peşte importat din Polonia şi Ungaria, unde statul subvenţionează culturile piscicole cu sute de euro pe hectar, nu se percep redevenţe şi se acordă alte facilităţi, în vreme ce producătorii autohtoni, câţi au mai rămas, vor fi practic sufocaţi de nou bir”, consideră Flavius Melinte, directorul SC Pescoliv SRL, firmă aflată de asemenea în procedură de insolvenţă.
Nemulţumiri vin şi din partea proprietarilor de sere, unul dintre aceştia fiind chiar consilierul judeţean PSD Gheorghe Iacob, care consideră că aplicarea cotei de 1,5% din valoarea construcţiei va duce foarte repede la falimentarea micilor afaceri cu ceapă, ridichi, pătrunjel şi leuştean, trufandale pe timp de primăvară, în condiţiile în care prima parte a impozitului pe construcţii speciale va trebui să fie achitată până pe data de 25 mai a fiecărui an. Până acum, firmele sucevene care au de plătit „taxa pe stâlp” nu s-au grăbit să o achite. Asta şi pentru că se aşteaptă norme metodologice la ordonanţa de urgenţă care a instituit această nouă impunere, pentru ca ordonanţa, după ce va trece prin Parlament, să aibă putere de lege. Conform analiştilor economici din capitală, s-au făcut calcule la nivel guvernamental din care au rezultat că aplicarea acestei taxe, rezultate din negocierea cu Fondul Monetar Internaţional ar putea să aducă, pe hârtie, peste un miliard de lei la bugetul statului, cifră de peste două ori mai mare decât cea convenită cu organismul financiar mondial. Numai că, aceleaşi calcule, făcute de entităţile economice care vor trebui să plătească această nouă taxă, relevă faptul că la buget ori nu va ajunge nimic chiar din primul an de aplicare fiindcă marile firme – centrale termoelectrice, cum este SC Termica SA din Suceava sunt oricum în insolvenţă, fie că firmele mici, care oricum abia supravieţuiesc, ar putea să îşi închidă porţile sub povara noii taxe. (Neculai ROSCA)