Sunday , January 29 2023

Firma care se ocupă de restaurarea cazinoului din Vatra Dornei a intrat în insolvență

Firma ieşeană SC Iaşicon SA, cea care în asociere cu SC Polarh Design SRL trebuie să restaureze cazinoul din Vatra Dornei, a intrat în insolvență. Cererea de intrare în insolvență aprobată de judecători  a fost făcută de o firmă din Argeş, căreia ieşenii de la Iaşicon le datorează 1,3 milioane de lei. Primăvara aceasta Iaşicon şi Polarh Design au semnat un contract în valoare de 16,5 milioane de lei, prin care s-au angajat să restaureze cazinoul din Vatra Dornei. Conform bilanțului depus la ANAF, în 2017 firma ieşeană figurează cu pierderi de 14,3 milioane de lei, iar cifra de afaceri i-a scăzut de la 117,5 milioane lei în 2016 la 29,1 milioane lei anul trecut

cazinou vatra dornei

Firma ieşeană de construcții Iaşicon, cea care se ocupă de restaurarea cazinoului din Vatra Dornei, a intrat în insolvență. După patru tentative eşuate doar în ultimul an, firma ieşeană de construcții Iaşicon a intrat în procedura de insolvență la ­ce­rerea unei firme din Argeş, aflată la rândul ei în incapacitate de plată. Aceasta are de recuperat de la societatea ieşeană datorii de 1,3 milioane de lei, iar cererea a fost aprobată de judecători zilele trecute.

O altă cerere de intrare în insolvență a fost depusă la începutul anului, de către o altă firmă, însă cererea a fost respinsă în februarie. Iaşicon, patronată de omul de afaceri Titel Sinescu, a fost una dintre cele mai importante firme de construcții din Iaşi, care după 2010 a avut o adevărată perioadă de glorie, pentru ca în ultimii trei ani să decadă dramatic. Concurența acerbă de pe piața imobiliară din ultimii ani a adus firma de construcții la sapă de lemn, pe bilanțul de la ANAF figurând cu pierderi de 14,3 milioane de lei. Comparativ cu anul 2016, observăm o scădere uriaşă a cifrei de afaceri, de la 117,5 milioane la 29,1 milioane şi o dublare a pierderilor, în anul 2016 Iaşicon înregistrând 7,8 milioane de lei pierderi.

De asemenea, a scăzut la jumătate şi numărul de angajați în decurs de doar un an, de la aproape 500 la 250, câți au fost raportați pe 2017. Societatea care a cerut intrarea în insolvență a firmei din Iaşi este Orion Auto Invest din județul Argeş, cu obiect de activitate structuri şi confecții meta­lice, servicii de prelucrare oțel inoxidabil, automatizări industriale. În 2016, la instanțele din Iaşi şi Bucureşti au mai fost înregistrate trei astfel de solicitări, din partea firmelor Comconstruct SRL şi Geco Construct SRL, precum şi a unei persoane fizice. În toate dosarele creditorii au renunțat la judecată după ce şi-au primit banii. Conform Ziarului de Iaşi, povestea acestei insolvențe este însă mai complicată, deoarece reprezentanții Iaşicon spun că firma care i-a dat în judecată pentru recuperarea de creanțe are la rândul ei datorii la firma ieşeană. Reprezentanții Iaşicon au transmis judecătorilor că au fost inițiate o serie de proceduri de compensare între cele două companii. SC Iaşicon SA a deschis un proces civil împotriva a trei firme în vederea stabilirii unor compensări, printre acestea numărându-se şi Orion Auto Invest SRL.

Această companie  a încheiat cu SC Iaşicon SA un contract pentru „Extindere şi modernizare Centru de management al deşeurilor în județul Iaşi”, proiect finanțat de Uniunea Europeană cu circa 69 de milioane euro. Deşi în planul de reorganizare al firmei din Argeş se propunea continurea colaborării cu Iaşicon, lucrurile s-au schimbat pe parcurs. În perioada 2010-2014, când aproape 100 de firme de construcții din județul Iaşi şi-au închis porțile, au intrat în insolvență ori au făcut disponibilizări în masă, Iaşicon prospera şi demara investiții de aproximativ 100 milioane de euro şi avea asigurate de la stat comenzi de 80 milioane de euro. Doar la începutul anului 2014, în contul lucrărilor de consolidare – reabilitare la Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi, tronson 1, destinația clinică plastică reparatorie şi arşi, Iaşicon a primit 3 milioane de lei, asta după ce în 2012 mai încasase încă 5,7 milioane de lei pentru acelaşi proiect. Alți 1,6 milioane de lei au fost plătiți pentru aceste lucrări de stat după 2014.

Iaşicon SA şi Polarh Design SRL trebuie să restaureze cazinoul din Vatra Dornei

In primăvara acestui an, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuților a semnat contractul privind achiziția de servicii proiectare şi execuție lucrări de construcții şi restaurare a clădirii monument istoric Cazinoul Băilor din Vatra Dornei. Beneficiarul proiectului este Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, iar lucrările vor fi realizate de asocierea firmelor SC Iaşicon SA şi SC Polarh Design SRL. Valoarea contractului este de 16.571.091,04 de lei. Potrivit unui comunicat al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuților, cele două firme au la dispoziție trei luni pentru realizarea proiectului tehnic, iar lucrările efective de restaurare trebuie finalizate într-un termen de 38 de luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor. Finanțarea lucrărilor este realizată prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban şi conservarea, protecția şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. La finalizarea lucrărilor, „Cazinoul Băilor din Vatra Dornei” va deveni muzeu.semnare contract cazinou vatra dornei

Cazinoul din municipiul Vatra Dornei a fost ridicat la sfârşitul secolului al XIX-lea. Vasile Deac, primarul de la acea vreme, l-a convins pe Impăratul austriac Franz Josef despre faptul că în oraş ar trebui construit un cazino în care turiştii veniți în Dorna la băi să-şi poată petrece timpul.

Ridicarea cazinoului s-a făcut cu bani proveniți de la un împrumut făcut de Primăria din Vatra Dornei la o unitate bancară din Viena, în timp ce restul banilor au fost strânşi ca urmare a unei chete publice, la care a participat până şi Impăratul austriac Franz Josef.

Arhitectul austriac Peter Paul Brang a fost cel care a realizat proiectul cazinoului. Lucrările au fost începute în anul 1896, iar doi ani mai târziu, în 1898, au fost finalizate, inaugurarea având loc la data de 10 iulie 1899. În cazino existau o sală de teatru, un restaurant, o cofetărie, o bibliotecă, precum şi alte spații. De-a lungul timpului, pragul cazinoului din Vatra Dornei a fost trecut de multe persoane importante, printre care se numără Impăratul Franz Josef, scriitorul Lucian Blaga, istoricul şi omul politic Nicolae Iorga, generalul Ion Antonescu şi liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej.

La sfârşitul Primului Război Mondial, când Bucovina s-a unit cu România, cazinoul din Vatra Dornei a devenit proprietatea Fondului Bisericesc al Bucovinei. Terenul aflat în posesia Austro-Ungariei a fost transferat către România, în contul reparațiilor de război.

Cazinoul din Vatra Dornei a suferit daune considerabile în timpului celui de-Al Doilea Război Mondial, când germanii au folosit clădirea drept cazarmă. În momentul în care soldații nemți s-au retras din Bucovina, imobilul a fost aproape distrus, fiind renovat în primăvara anului 1945.

După sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial şi odată cu instaurarea comunismului în România, cazinoul a devenit club muncitoresc, în interiorul său având loc şedințe de partid sau întâlniri sindicale.

Cazinoul din Vatra Dornei a devenit o ruină după revoluția din ’89

Comuniştii au hotărât să renoveze clădirea cazinoului în anul 1986, preşedintele Nicolae Ceauşescu dându-şi acceptul pentru acest lucru un an mai târziu. Proiectul trebuia să fie terminat în anul 1990, însă până la Revoluția din 1989 nu s-a reuşit decât refacerea structurii de rezistență a imobilului. După Revoluție, pe lângă faptul că lucrările nu au mai continuat la cazino, clădirea a devenit ținta favorită a hoților din Dorna, care au furat tot – de la marmură şi până la candelabre.

După anul 1990, imobilul a devenit proprietatea SC Dorna Turism SA, după care a intrat în posesia Consiliului Local Vatra Dornei. Cum de-a lungul anilor nu au fost găsite fonduri pentru renovarea primului cazino din România, acesta a ajuns practic o ruină. La începutul anului 2003, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuților a revendicat cazinoul din Vatra Dornei. La data de 14 octombrie 2014, în urma unei hotărâri de guvern, clădirea a fost retrocedată către Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina – Arhiepsicopia Sucevei şi Rădăuților. Reprezentanții Bisericii nu au acceptat ca această clădire să fie renovată deoarece în interior urmau să aibă loc activități considerate neortodoxe, astfel că imobilul s-a degradat şi mai mult.

În luna noiembrie 2014, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuților a concesionat cazinoul către firma SC Ecoland Production SRL din Botoşani. Societatea respectivă s-a angajat să restaureze clădirea în ­ma­ximum cinci ani, valoarea totală a investițiilor fiind estimată la 5 milioane de euro. Proiectul viza amenajarea în interiorul cazinoului a mai multor săli de spectacole, a unui cinematograf 3D, a unor săli de conferințe, precum şi a unor cafenele. Firma botoşăneană n-a investit în cazinoul din Vatra Dornei, însă nu din rea-credință, ci din cauza faptului că n-a primit avizele necesare din partea Ministerului Culturii, în condițiile în care clădirea este un monument istoric de clasa A. (Dănuț ZUZEAC)

 

Vezi si

Peste 120 de polițiști suceveni, cu 45 de mașini, prezenți pe șosele, pentru monitorizarea și fluidizarea traficului. Recomandări pentru șoferi în condiții de iarnă

Peste 120 de polițiști și 45 de autospeciale de poliție se află pe drumurile publice …

One comment

  1. Pimen si- batut joc de cladire , a lasat-o in paragina dupa ce a primit-o . Asa ar face si cu padurile pe care le tot cere ilegal.