Thursday , December 1 2022

Eroul care a salvat 20.000 de suflete, aproape necunoscut in tara sa

Bustul lui Traian Popovici, ridicat in comuna Fundu Moldovei

N reu[ind s\ transforme o list\ de 200 de evrei salva]i de la deportare `n una cu 20.000 de nume, Traian Popovici, fostul primar al Cern\u]iului din primii ani ai celui de-al doilea r\zboi mondial, devine erou cu adev\rat, `n satul unde [i-a tr\it ultimii ani de via]\ abia dup\ 70 de ani n figura lui Traian Popovici, ude[teanul a[ezat dup\ r\zboi `n satul Colacu, din comuna Fundu Moldovei, va deveni erou de film, rolul s\u urm=nd a fi interpretat de unul dintre cei mai importan]i actori americani – Dustin Hoffman n  [coala unde a `nv\]at Traian Popovici, fost primar al Cern\u]iului, poart\ numele acestuia, iar `n interior a fost amenajat\ o sal\ – muzeu `n care au fost adunate aproape toate documentele legate de via]a sa n “A avut curaj `n acele vremuri `n care, dac\ nu te supuneai unui ordin, puteai fi executat”, spune primarul comunei Fundu Moldovei, Tudor Ion Zdrob n localnicii nu ar refuza, dac\ o parte din film va fi turnat la Colacu,  s\ joace `n roluri secundare al\turi de actorii americani

Localnicii din comuna Fundu Moldovei `n frunte cu primarul, Tudor Ion Zdrob, sunt m=ndri c\ fostul lor cons\tean, Traian Popovici [i  fost primar al Cern\u]iului, `n perioada 1941-1941,  va fi eroul unui film `n care se va ar\ta cum suceveanul a salvat via]a a  aproximativ 20.000 de evrei. Lung metrajul `n care Traian Popovici va fi interpretat de actorul amerian Dustin Hoffman, va fi filmat  nu numai la Cern\u]i ci [i `n satul Colacu, unde Traian Popovici este `nmorm=ntat [i unde a fost inaugurat `n urm\ cu trei ani un bust `n memoria fostului primar de Cern\u]i care prin curajul s\u a salvat de la deportare un num\r at=t de mare de evrei. {coala din satul Colacu, acolo unde a `nv\]at suceveanul,  poart\ numele Traian Popovici, iar `n interior a fost amenajat\ o sal\ muzeu `n care au fost adunate aproape toate documentele legate de via]a acestuia. Ca fost primar de Cern\u]i [i personalitate de prim rang a vie]ii bucovinene, suceveanul  s-a remarcat prin ac]iunea [i solidaritatea curajoas\ de salvare a evreilor cu ocazia desf\[ur\rii ac]iunilor de `nchidere `n ghetou [i apoi de deportare a acestora.
Evenimentele la care a fost martor f\r\ voia sa i-au tulburat profund via]a fiind cosemnate `ntr-o relatare autobiografic\ intitulat\ “Spovedania unei cuno[tin]e” ce pot fi v\zute, `n manuscris la muzeul din cadrul {colii din satul Colacu.
Trebuie precizat c\ Traian Popovici s-a n\scut la data de 17 octombrie 1892 `n satul Ru[i M\n\stioara, pe atunci `n Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria, ast\zi sat `n comuna Ude[ti. Era fiul preotului Ioan Popovici [i str\nepot al celebrului preot Andrei din Ude[tii Sucevei cel care, cu dou\ secole `n urm\ a refuzat s\ depun\ jur\m=ntul fa]\ de noua str\p=nire austriac\. A fost primar `n Cern\u]i `n perioada 1941-1942, iar patru ani mai t=rziu a decedat, osemintele fiind depuse `n satul Colacu, acolo unde aceasta  [i-a petrecut copil\ria [i adolescen]a.
N Mai pu]in recunoscut pe plan na]ional
Primarul comunei  Fundu Moldovei , Tudor Ion Zdrob sus]ine c\ despre fostul lor cons\tean, Traian Popovici,  nu s-a vorbit prea mult `nainte de 1989 [i nici dup\ Revolu]ie.  “Nici istoria nu vorbe[te despre via]a celui care a murit `n floarea v=rstei dar a reu[it s\ salveze de la deportarea din Transnistria 20.000 de evrei. Pe vremea comunismului s-a p\strat o t\cere peste tot ceea ce a f\cut `n Cern\u]i ca salvator al at=tor mii de evrei”, a  spus edilul comunei.
Cel care aveau s\ `i recunoasc\ meritele, dup\ mai bine de 20 de ani de la moartea sa, avea s\ fie Institutul Yad Vashem de la Ierusalim  care odat\ cu  comemorarea  victimelor Holocaustului i-a decernat avocatului Traian Popovici titlul de Drept ~ntre Popoare, distinc]ie acordat\ ne-evreilor care s-au comportat cu eroism încercând s\ salveze evrei de Holocaust, riscându-[i astfel propriile lor vie]i. ~n Ierusalim, pe Aleea Martirilor a fost ridicat un monument care  poart\ numele suceveanului Traian Popovici.  Ca dovad\ a atitudinii sale curajoase [i a eforturilor de salvare a evreilor bucovineni, în ora[ul israelian Tel Aviv a fost ridicat `nc\ un monument `n memoria acestuia. Ca o recunoa[tere suplimentar\, `n Ierusalim, la Muzeul Yad Vasem exist\ o plac\ pe care scrie: ”Traian Popovici, primar al Cern\u]iului `n 1941, a salvat 20.000 de evrei. Eu eram printre ei”, semnat\ de Hardy Breier,unul din supravie]uitori Holocaustului datorit\ „permisului Popovici”, care `n prezent locuie[te `n Haifa.
N „Traian Popovici, care a fost cel mai cunoscut dintre salvatorii evreilor din Rom=nia, este [i cel mai nedrept\]it”
Despre Traian Popovici pu]ini [tiu c\ a fost `n felul s\u un erou. El a  fost apreciat mai mult peste grani]\. Propunerea ca  localitatea s\-i confere titlul de cet\]ean de onoare `n semn de recuno[tin]\ [i respect  pentru salvarea de la genocid a evreilor a venit din partea  fostul consilier local, actual viceprimar Dorel }=mp\u  care s-a materializat `n anul 2005. Trei ani mai t=rziu, a fost `nfiin]at\ Asocia]ia pentru Educa]ie, Democra]ie [i Toleran]\ “Traian Popovici” , de c\tre un grup de 26 de membri. Asocia]ia are drept  scop promovarea toleran]ei active sub toate aspectele ei, `n acord cu gestul civic exprimat de Traian Popovici. {coala din satul Colacu a `ntocmit un proiect intitulat “Holocaustul-lumin\ pentru o pagin\ neagr\ a istorie”, care a fost aprobat [i sus]inut de autorit\]i prin care s-a urm\rit ca unitatea [colar\ s\ poarte numele fostul primar de Cern\u]i.
~n interiorul [colii s-a `nfiin]at un muzeu `n care au fost adunate [i expuse documente, c\r]i, ziare,fotografii  din via]a fostului localnic, considerat un erou. “~n anul 2007 am avut o `nt=lnire cu p\rin]ii `n care am discutat despre Traian Popovici. Profesorul de istorie, Constantin Lehaci a fost cel care s-a implicat  al\turi de alte persoane `n culegerea de date despre via]a fostului primar de Cern\u]i”, ne-a spus Minodora Iacoban, directorul [colii “Traian Popovici” din satul Colacu.
Pe pere]ii s\lii-muzeu pot fi v\zute, pe etape, episoade din via]a primului rom=n c\ruia i s-a acordat distinc]ia “Drept `ntre popoare”. Un an mai t=rziu, `n fa]a [colii a fost dezvelit bustul lui Traian Popovici, realizat din bronz de c\tre sculptorul Bogdan Breza  din Bucure[ti. ~n condi]iile `n care mul]i `[i justificau indiferen]a sau gesturile necugetate prin scuza c\ au primit un ordin, suceveanul a avut t\ria moral\ [i demnitatea uman\ s\ reziste, s\ `nfrunte un regim agresiv,cu toate riscurile pe care le-a implicat,incluisv acuza]ia de abuz `n serviciu, doar pentru a-[i respecta valorile pe care le-a cultivat toat\ via]a lui.
Profesorul de istorie  Constantin Lehaci, unul din ini]iatorii proiectului amintit anterior, crede c\ se putea face mult mai mult `n prezentarea dramei umane din perioada Holocaustului [i printr-o men]ionare mai sus]inut\ a celor care s-au implicat `n ac]iuni de diminuare a efectelor acestuia. “Este drept c\ statul Israel a f\cut mult `n aceast\ privin]\ prin acordarea acestui titlu, `ns\, `n Rom=nia, ini]iativelor de acest gen li s-a alocat un rol periferic. Este o realitate nedorit\ faptul c\ Traian Popovici, care a fost cel mai cunoscut dintre salvatorii evreilor din Rom=nia, este [i cel mai nedrept\]it. Dac\ mul]i dintre cei care s-au implicat activ `n diminuarea efectelor Holocaustului au ajuns eroi mondiali, precum  a fost Schindler, beneficiind de o mediatizare puternic\, Traian Popovici continu\ s\ fie ignorat pe plan na]ional”, a spus profesorul Constantin Lehaci.
N Traian Popovici elibera autoriza]ii de r\m=nere `n ora[ pe numele unei persoane, `ns\ mai ad\uga, de la sine putere, [i al]i membri ai familiei
Traian Popovici a fost propus de c\tre mare[alul Antonescu mai `nt=i viceprimar la Cern\u]i `n anul 1941, iar dup\ dou\ luni a fost numit primar, func]ie pe care a de]inut-o p=n\ `n anul 1942.  A fost o perioad\ tulbure care a coincis cu perioada prigonirii evreilor. El trebuia s\ organizeze un ghetou pentru preg\tirea deport\rii `n Transnistria a evreilor `ns\ a constatat c\ dac\ ar fi dat curs ordinului primit s-ar fi blocat bunul mers al societ\]ii, inclusiv industria de r\zboi. De aceea, a propus conducerii statului de la acea vreme ca o parte dintre evrei s\ r\m=n\ `n continuare `n Cern\u]i. ~n acest fel, a reu[it s\ scape de la deportare aproximativ 20.000 de evrei.
“Din c=te am aflat de la istorici  [i de la persoane care l-au cunoscut pe Traian Popovici, el elibera autoriza]ii de r\m=nere `n ora[ pe numele unei persoane `ns\ al\turi mai ad\uga, de la sine putere [i al]i membrii ai familiei sau alte persoane. Astfel, s-a ajuns ca num\rul celor care au sc\pat de la deportare a fost foarte mare.  A `nceput s\ anticipeze dezastrul [i a sc\pat de la moarte foarte mul]i evrei. El a argumentat c\ în situa]ia deport\rii tuturor evreilor din ora[, produc]ia de r\zboi   ar fi grav afectat\. Ca rezultat al insisten]ei sale, i s-a permis s\ extind\ lista, care cuprindea evreii clasifica]i dup\ profesii – me[terii din toate ramurile de industrie, medicii, arhitec]ii, inginerii, magistra]ii, avoca]ii etc. A avut curaj `n acele vremuri `n care dac\ nu te supuneai unui ordin puteai fi executat”,ne-a mai spus primarul comunei Fundu Moldovei, Tudor Ion Zdrob.
Traian Popovici a  absolvit Facultatea de Drept din Cern\u]i, ob]inând ulterior titlul de doctor în drept. Când a început primul r\zboi mondial, a trecut din Bucovina `n România [i s-a înrolat în armata român\. Nu era pentru prima dat\. În 1908, în timpul liceului, trecuse clandestin grani]a dintre Austro-Ungaria [i România, pentru a-l vedea pe Nicolae Iorga care vizita localitatea Burdujeni. În perioada interbelic\ a lucrat ca avocat în Cern\u]i. Dup\ ocuparea Bucovinei de Nord, în iunie 1940, s-a refugiat în Bucure[ti, unde [i-a continuat îndeletnicirea de avocat. La începutul lunii iulie 1941, el  a fost  trimis în Bucovina ca viceprimar la  Cern\u]i. La data de 1 august 1941, guvernatorul militar al Bucovinei, colonelul Alexandru Rio[anu, îl nume[te în func]ia de primar al municipiului Cern\u]i. Câteva zile dup\ ce a acceptat postul, la 11 octombrie 1941, a fost invitat la guvernatorul militar al Bucovinei, colonelul Alexandru Rio[anu, unde i s-a adus la cuno[tin]\ ordinul de evacuare a evreilor [i crearea unui ghetou evreiesc în Cern\u]i. Aceast\ ac]iune urma s\ fie realizat\ sub conducerea Prim\riei. Condi]iile de via]\ din ghetou urmau s\ fie foarte aspre dar cu toate acestea aici urmau s\ fie închi[i 50.000 evrei. El a refuzat s\ accepte ca acea parte a popula]iei ora[ului s\ fie închis\ între garduri cu sârm\ ghimpat\, subliniind faptul c\ popula]ia româneasc\ nu trebuie s\ sus]in\ politica [i m\surile antisemite adoptate în Germania nazist\. Dup\ lungi dezbateri, guvernatorul  i-a acceptat punctul de vedere. Datorit\ faptului c\ Popovici a luat ap\rarea evreilor, adversarii s\i politici l-au poreclit “jidovitul”. În 1941, noul guvernator militar al Bucovinei, gen. Corneliu Calotescu, a anun]at decizia ca to]i evreii din Cern\u]i s\ fie deporta]i în Transnistria. Dup\ discu]ii cu guvernatorul, acesta a acceptat ca Popovici s\ nominalizeze 200 de evrei care s\ fie excepta]i. Nemul]umit de concesia modest\ care i se f\cuse, Traian Popovici a încercat s\ vorbeasc\ cu Antonescu însu[i, de ast\ dat\ argumentând c\ evreii erau de importan]\ capital\ pentru economia Cern\u]iului [i a cerut o amânare pân\ când se g\sesc înlocuitori pentru ei. El a argumentat c\ în situa]ia deport\rii tuturor evreilor din ora[, produc]ia de r\zboi   ar fi grav afectat\. Ca rezultat al insisten]ei sale, i s-a permis s\ extind\ lista. În versiunea ei final\, lista cuprindea 20.000 de evrei, ale c\ror vie]i au putut fi salvate astfel. Acuzat de abuz în serviciu ca urmare a acord\rii de permise [i evreilor care nu erau necesari din punct de vedere economic, va fi îndep\rtat la scurt timp din func]ia de primar.
În anul 2002 a fost editat\ “Spovedania unei con[tiin]e” scris\ de Traian Popovici imediat dup\ r\zboi, cu sprijinul Funda]iei Dr. Wilhelm Filderman [i cu suportul moral al Ministerului Culturii [i Cultelor, în edi]ie bilingv\ român\ [i englez\. ~n carte este evocat\ tragedia evreilor bucovineni, pe care Traian Popovici  o percepea ca o “barbarie” [i ca o tragedie rom=neasc\.
N Locuitorii din Colacu, m=ndri c\ eroul lor va fi subiect de film
Localnicii sunt m=ndri de faptul c\ a `nceput s\ se vorbeasc\ la nivel na]ional  [i `n SUA despre const\teanul lor [i c\ un actor american va juca rolul lui Traian Popovici . “Am auzit de fostul primar de la Cern\u]i, de Traian Popovici `ns\ prea multe nu [tiu despre el. Nici nu am `nv\]at la istorie c=nd eram la [coal\ despre el. L-o fi uitat s\-l pun\ `n c\r]i, de[i ar fi trebuit. ~nainte de Revolu]ie se [tia vag c\ este un localnic care a fost primar la Cern\u]i dar lumea se ferea s\ vorbeasc\ despre asta. Probabil din cauza securit\]ii. De c=]iva ani au dezvelit un bust [i [coala poart\ numele lui Traian Popovici `ns\ ar trebui s\ se scrie [i `n c\r]ile de istorie a[a cum alte ]\ri `[i recunosc `nainta[ii”, a spus Gheorghe C\ilan ,de 38 de ani. Localnicii nu ar refuza, dac\ o parte din film va fi turnat la bustul [i la morm=ntul fostului primar de Cern\u]i, s\ joace `n roluri secundare, al\turi de actorii americani. (Cristina SCOR}ARIU)

Vezi si

Filtre rutiere și controale făcute de polițiști în pub-uri și săli de jocuri din Vicovu de Sus

Având în vedere evoluţia situaţiei operative  la nivelul zonei de competență a Poliției Orașului Vicovu …

No comments

  1. DRept consecinta a faptelor lor, evrei din Bucovina, comparativ cu alte zone ale europei au avut cea mai mare rata (procentual) de supravetuire din toata Europa, multi din suprvetuitori ajungand poeti, arhitecti, muzicieni, pictori , politicieni, exceland la nivel mondial, si care fac parte din elita culturala a ISRAELULUI.
    Pt a te ajuta in urmatorul articol nominalizez doar cateva 2-3 nume, Mizzi Locker, Avigdor Arikha, Rose Ausländer, Alfred Margul-Sperber, Mayer Ebner, Paul Celan, Max Emanuel Gruder,Yitzhak Artzi, Yehuda Shaari, Zvi Laron, Schlomo Winninger, etc..