Eroul care a salvat 20.000 de suflete, aproape necunoscut in tara sa

N reu[ind s\ transforme o list\ de 200 de evrei salva]i de la deportare `n una cu 20.000 de nume, Traian Popovici, fostul primar al Cern\u]iului din primii ani ai celui de-al doilea r\zboi mondial, devine erou cu adev\rat, `n satul unde [i-a tr\it ultimii ani de via]\ abia dup\ 70 de ani n figura lui Traian Popovici, ude[teanul a[ezat dup\ r\zboi `n satul Colacu, din comuna Fundu Moldovei, va deveni erou de film, rolul s\u urm=nd a fi interpretat de unul dintre cei mai importan]i actori americani – Dustin Hoffman n  [coala unde a `nv\]at Traian Popovici, fost primar al Cern\u]iului, poart\ numele acestuia, iar `n interior a fost amenajat\ o sal\ – muzeu `n care au fost adunate aproape toate documentele legate de via]a sa n “A avut curaj `n acele vremuri `n care, dac\ nu te supuneai unui ordin, puteai fi executat”, spune primarul comunei Fundu Moldovei, Tudor Ion Zdrob n localnicii nu ar refuza, dac\ o parte din film va fi turnat la Colacu,  s\ joace `n roluri secundare al\turi de actorii americani

Localnicii din comuna Fundu Moldovei `n frunte cu primarul, Tudor Ion Zdrob, sunt m=ndri c\ fostul lor cons\tean, Traian Popovici [i  fost primar al Cern\u]iului, `n perioada 1941-1941,  va fi eroul unui film `n care se va ar\ta cum suceveanul a salvat via]a a  aproximativ 20.000 de evrei. Lung metrajul `n care Traian Popovici va fi interpretat de actorul amerian Dustin Hoffman, va fi filmat  nu numai la Cern\u]i ci [i `n satul Colacu, unde Traian Popovici este `nmorm=ntat [i unde a fost inaugurat `n urm\ cu trei ani un bust `n memoria fostului primar de Cern\u]i care prin curajul s\u a salvat de la deportare un num\r at=t de mare de evrei. {coala din satul Colacu, acolo unde a `nv\]at suceveanul,  poart\ numele Traian Popovici, iar `n interior a fost amenajat\ o sal\ muzeu `n care au fost adunate aproape toate documentele legate de via]a acestuia. Ca fost primar de Cern\u]i [i personalitate de prim rang a vie]ii bucovinene, suceveanul  s-a remarcat prin ac]iunea [i solidaritatea curajoas\ de salvare a evreilor cu ocazia desf\[ur\rii ac]iunilor de `nchidere `n ghetou [i apoi de deportare a acestora.
Evenimentele la care a fost martor f\r\ voia sa i-au tulburat profund via]a fiind cosemnate `ntr-o relatare autobiografic\ intitulat\ “Spovedania unei cuno[tin]e” ce pot fi v\zute, `n manuscris la muzeul din cadrul {colii din satul Colacu.
Trebuie precizat c\ Traian Popovici s-a n\scut la data de 17 octombrie 1892 `n satul Ru[i M\n\stioara, pe atunci `n Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria, ast\zi sat `n comuna Ude[ti. Era fiul preotului Ioan Popovici [i str\nepot al celebrului preot Andrei din Ude[tii Sucevei cel care, cu dou\ secole `n urm\ a refuzat s\ depun\ jur\m=ntul fa]\ de noua str\p=nire austriac\. A fost primar `n Cern\u]i `n perioada 1941-1942, iar patru ani mai t=rziu a decedat, osemintele fiind depuse `n satul Colacu, acolo unde aceasta  [i-a petrecut copil\ria [i adolescen]a.
N Mai pu]in recunoscut pe plan na]ional
Primarul comunei  Fundu Moldovei , Tudor Ion Zdrob sus]ine c\ despre fostul lor cons\tean, Traian Popovici,  nu s-a vorbit prea mult `nainte de 1989 [i nici dup\ Revolu]ie.  “Nici istoria nu vorbe[te despre via]a celui care a murit `n floarea v=rstei dar a reu[it s\ salveze de la deportarea din Transnistria 20.000 de evrei. Pe vremea comunismului s-a p\strat o t\cere peste tot ceea ce a f\cut `n Cern\u]i ca salvator al at=tor mii de evrei”, a  spus edilul comunei.
Cel care aveau s\ `i recunoasc\ meritele, dup\ mai bine de 20 de ani de la moartea sa, avea s\ fie Institutul Yad Vashem de la Ierusalim  care odat\ cu  comemorarea  victimelor Holocaustului i-a decernat avocatului Traian Popovici titlul de Drept ~ntre Popoare, distinc]ie acordat\ ne-evreilor care s-au comportat cu eroism încercând s\ salveze evrei de Holocaust, riscându-[i astfel propriile lor vie]i. ~n Ierusalim, pe Aleea Martirilor a fost ridicat un monument care  poart\ numele suceveanului Traian Popovici.  Ca dovad\ a atitudinii sale curajoase [i a eforturilor de salvare a evreilor bucovineni, în ora[ul israelian Tel Aviv a fost ridicat `nc\ un monument `n memoria acestuia. Ca o recunoa[tere suplimentar\, `n Ierusalim, la Muzeul Yad Vasem exist\ o plac\ pe care scrie: ”Traian Popovici, primar al Cern\u]iului `n 1941, a salvat 20.000 de evrei. Eu eram printre ei”, semnat\ de Hardy Breier,unul din supravie]uitori Holocaustului datorit\ „permisului Popovici”, care `n prezent locuie[te `n Haifa.
N „Traian Popovici, care a fost cel mai cunoscut dintre salvatorii evreilor din Rom=nia, este [i cel mai nedrept\]it”
Despre Traian Popovici pu]ini [tiu c\ a fost `n felul s\u un erou. El a  fost apreciat mai mult peste grani]\. Propunerea ca  localitatea s\-i confere titlul de cet\]ean de onoare `n semn de recuno[tin]\ [i respect  pentru salvarea de la genocid a evreilor a venit din partea  fostul consilier local, actual viceprimar Dorel }=mp\u  care s-a materializat `n anul 2005. Trei ani mai t=rziu, a fost `nfiin]at\ Asocia]ia pentru Educa]ie, Democra]ie [i Toleran]\ “Traian Popovici” , de c\tre un grup de 26 de membri. Asocia]ia are drept  scop promovarea toleran]ei active sub toate aspectele ei, `n acord cu gestul civic exprimat de Traian Popovici. {coala din satul Colacu a `ntocmit un proiect intitulat “Holocaustul-lumin\ pentru o pagin\ neagr\ a istorie”, care a fost aprobat [i sus]inut de autorit\]i prin care s-a urm\rit ca unitatea [colar\ s\ poarte numele fostul primar de Cern\u]i.
~n interiorul [colii s-a `nfiin]at un muzeu `n care au fost adunate [i expuse documente, c\r]i, ziare,fotografii  din via]a fostului localnic, considerat un erou. “~n anul 2007 am avut o `nt=lnire cu p\rin]ii `n care am discutat despre Traian Popovici. Profesorul de istorie, Constantin Lehaci a fost cel care s-a implicat  al\turi de alte persoane `n culegerea de date despre via]a fostului primar de Cern\u]i”, ne-a spus Minodora Iacoban, directorul [colii “Traian Popovici” din satul Colacu.
Pe pere]ii s\lii-muzeu pot fi v\zute, pe etape, episoade din via]a primului rom=n c\ruia i s-a acordat distinc]ia “Drept `ntre popoare”. Un an mai t=rziu, `n fa]a [colii a fost dezvelit bustul lui Traian Popovici, realizat din bronz de c\tre sculptorul Bogdan Breza  din Bucure[ti. ~n condi]iile `n care mul]i `[i justificau indiferen]a sau gesturile necugetate prin scuza c\ au primit un ordin, suceveanul a avut t\ria moral\ [i demnitatea uman\ s\ reziste, s\ `nfrunte un regim agresiv,cu toate riscurile pe care le-a implicat,incluisv acuza]ia de abuz `n serviciu, doar pentru a-[i respecta valorile pe care le-a cultivat toat\ via]a lui.
Profesorul de istorie  Constantin Lehaci, unul din ini]iatorii proiectului amintit anterior, crede c\ se putea face mult mai mult `n prezentarea dramei umane din perioada Holocaustului [i printr-o men]ionare mai sus]inut\ a celor care s-au implicat `n ac]iuni de diminuare a efectelor acestuia. “Este drept c\ statul Israel a f\cut mult `n aceast\ privin]\ prin acordarea acestui titlu, `ns\, `n Rom=nia, ini]iativelor de acest gen li s-a alocat un rol periferic. Este o realitate nedorit\ faptul c\ Traian Popovici, care a fost cel mai cunoscut dintre salvatorii evreilor din Rom=nia, este [i cel mai nedrept\]it. Dac\ mul]i dintre cei care s-au implicat activ `n diminuarea efectelor Holocaustului au ajuns eroi mondiali, precum  a fost Schindler, beneficiind de o mediatizare puternic\, Traian Popovici continu\ s\ fie ignorat pe plan na]ional”, a spus profesorul Constantin Lehaci.
N Traian Popovici elibera autoriza]ii de r\m=nere `n ora[ pe numele unei persoane, `ns\ mai ad\uga, de la sine putere, [i al]i membri ai familiei
Traian Popovici a fost propus de c\tre mare[alul Antonescu mai `nt=i viceprimar la Cern\u]i `n anul 1941, iar dup\ dou\ luni a fost numit primar, func]ie pe care a de]inut-o p=n\ `n anul 1942.  A fost o perioad\ tulbure care a coincis cu perioada prigonirii evreilor. El trebuia s\ organizeze un ghetou pentru preg\tirea deport\rii `n Transnistria a evreilor `ns\ a constatat c\ dac\ ar fi dat curs ordinului primit s-ar fi blocat bunul mers al societ\]ii, inclusiv industria de r\zboi. De aceea, a propus conducerii statului de la acea vreme ca o parte dintre evrei s\ r\m=n\ `n continuare `n Cern\u]i. ~n acest fel, a reu[it s\ scape de la deportare aproximativ 20.000 de evrei.
“Din c=te am aflat de la istorici  [i de la persoane care l-au cunoscut pe Traian Popovici, el elibera autoriza]ii de r\m=nere `n ora[ pe numele unei persoane `ns\ al\turi mai ad\uga, de la sine putere [i al]i membrii ai familiei sau alte persoane. Astfel, s-a ajuns ca num\rul celor care au sc\pat de la deportare a fost foarte mare.  A `nceput s\ anticipeze dezastrul [i a sc\pat de la moarte foarte mul]i evrei. El a argumentat c\ în situa]ia deport\rii tuturor evreilor din ora[, produc]ia de r\zboi   ar fi grav afectat\. Ca rezultat al insisten]ei sale, i s-a permis s\ extind\ lista, care cuprindea evreii clasifica]i dup\ profesii – me[terii din toate ramurile de industrie, medicii, arhitec]ii, inginerii, magistra]ii, avoca]ii etc. A avut curaj `n acele vremuri `n care dac\ nu te supuneai unui ordin puteai fi executat”,ne-a mai spus primarul comunei Fundu Moldovei, Tudor Ion Zdrob.
Traian Popovici a  absolvit Facultatea de Drept din Cern\u]i, ob]inând ulterior titlul de doctor în drept. Când a început primul r\zboi mondial, a trecut din Bucovina `n România [i s-a înrolat în armata român\. Nu era pentru prima dat\. În 1908, în timpul liceului, trecuse clandestin grani]a dintre Austro-Ungaria [i România, pentru a-l vedea pe Nicolae Iorga care vizita localitatea Burdujeni. În perioada interbelic\ a lucrat ca avocat în Cern\u]i. Dup\ ocuparea Bucovinei de Nord, în iunie 1940, s-a refugiat în Bucure[ti, unde [i-a continuat îndeletnicirea de avocat. La începutul lunii iulie 1941, el  a fost  trimis în Bucovina ca viceprimar la  Cern\u]i. La data de 1 august 1941, guvernatorul militar al Bucovinei, colonelul Alexandru Rio[anu, îl nume[te în func]ia de primar al municipiului Cern\u]i. Câteva zile dup\ ce a acceptat postul, la 11 octombrie 1941, a fost invitat la guvernatorul militar al Bucovinei, colonelul Alexandru Rio[anu, unde i s-a adus la cuno[tin]\ ordinul de evacuare a evreilor [i crearea unui ghetou evreiesc în Cern\u]i. Aceast\ ac]iune urma s\ fie realizat\ sub conducerea Prim\riei. Condi]iile de via]\ din ghetou urmau s\ fie foarte aspre dar cu toate acestea aici urmau s\ fie închi[i 50.000 evrei. El a refuzat s\ accepte ca acea parte a popula]iei ora[ului s\ fie închis\ între garduri cu sârm\ ghimpat\, subliniind faptul c\ popula]ia româneasc\ nu trebuie s\ sus]in\ politica [i m\surile antisemite adoptate în Germania nazist\. Dup\ lungi dezbateri, guvernatorul  i-a acceptat punctul de vedere. Datorit\ faptului c\ Popovici a luat ap\rarea evreilor, adversarii s\i politici l-au poreclit “jidovitul”. În 1941, noul guvernator militar al Bucovinei, gen. Corneliu Calotescu, a anun]at decizia ca to]i evreii din Cern\u]i s\ fie deporta]i în Transnistria. Dup\ discu]ii cu guvernatorul, acesta a acceptat ca Popovici s\ nominalizeze 200 de evrei care s\ fie excepta]i. Nemul]umit de concesia modest\ care i se f\cuse, Traian Popovici a încercat s\ vorbeasc\ cu Antonescu însu[i, de ast\ dat\ argumentând c\ evreii erau de importan]\ capital\ pentru economia Cern\u]iului [i a cerut o amânare pân\ când se g\sesc înlocuitori pentru ei. El a argumentat c\ în situa]ia deport\rii tuturor evreilor din ora[, produc]ia de r\zboi   ar fi grav afectat\. Ca rezultat al insisten]ei sale, i s-a permis s\ extind\ lista. În versiunea ei final\, lista cuprindea 20.000 de evrei, ale c\ror vie]i au putut fi salvate astfel. Acuzat de abuz în serviciu ca urmare a acord\rii de permise [i evreilor care nu erau necesari din punct de vedere economic, va fi îndep\rtat la scurt timp din func]ia de primar.
În anul 2002 a fost editat\ “Spovedania unei con[tiin]e” scris\ de Traian Popovici imediat dup\ r\zboi, cu sprijinul Funda]iei Dr. Wilhelm Filderman [i cu suportul moral al Ministerului Culturii [i Cultelor, în edi]ie bilingv\ român\ [i englez\. ~n carte este evocat\ tragedia evreilor bucovineni, pe care Traian Popovici  o percepea ca o “barbarie” [i ca o tragedie rom=neasc\.
N Locuitorii din Colacu, m=ndri c\ eroul lor va fi subiect de film
Localnicii sunt m=ndri de faptul c\ a `nceput s\ se vorbeasc\ la nivel na]ional  [i `n SUA despre const\teanul lor [i c\ un actor american va juca rolul lui Traian Popovici . “Am auzit de fostul primar de la Cern\u]i, de Traian Popovici `ns\ prea multe nu [tiu despre el. Nici nu am `nv\]at la istorie c=nd eram la [coal\ despre el. L-o fi uitat s\-l pun\ `n c\r]i, de[i ar fi trebuit. ~nainte de Revolu]ie se [tia vag c\ este un localnic care a fost primar la Cern\u]i dar lumea se ferea s\ vorbeasc\ despre asta. Probabil din cauza securit\]ii. De c=]iva ani au dezvelit un bust [i [coala poart\ numele lui Traian Popovici `ns\ ar trebui s\ se scrie [i `n c\r]ile de istorie a[a cum alte ]\ri `[i recunosc `nainta[ii”, a spus Gheorghe C\ilan ,de 38 de ani. Localnicii nu ar refuza, dac\ o parte din film va fi turnat la bustul [i la morm=ntul fostului primar de Cern\u]i, s\ joace `n roluri secundare, al\turi de actorii americani. (Cristina SCOR}ARIU)