EPTISA – firma care a “supervizat” realizarea staţiei de epurare defecte – continuă să ne “asiste” şi să facă bani de pe urma Sucevei

Echipa de consultanţi ai firmei spaniole EPTISA care a avut obligaţia acordării asistenţei tehnice pentru lucrările de modernizare a staţiei de epurare a Sucevei realizată în cadrul proiectului ISPA, a fost schimbată. Nu din cauza gestionării deficitare a lucrărilor care au stârnit un miros insuportabil într-o zonă unde nu ar fi trebuit să existe aşa ceva, ci este o procedură de a se pierde urma. Acoperiţi de contracte, cu banii în visterie, cei de la EPTISA şi-au trimis oamenii care au lucrat în legătură cu asistenţa tehnică a proiectului ISPA fie pe afară, fie prin alte zone ale ţării unde sunt contracte. De atunci, nu doar echipa de consultanţi, ci şi şefii de la Suceava ai companiei EPTISA a fost schimbaţi, de mai multe ori iar cei care au fost s-au întors în ţările unde au domiciliul, Canada ca de exemplu.
Situaţia este cunoscută la nivelul autorităţilor locale, a fost confirmată de cei de la ACET, cât şi de noul director de la Suceava al celor de la EPTISA, Daniel Bădescu. Surprinzător este că, între timp, cei din actuala echipă EPTISA de la Suceava nici măcar nu mai răspund despre lucrările ISPA, deşi cel puţin în ceea ce priveşte staţia de epurare nu a fost complet definitivată situaţia. Cu alte cuvinte, deşi componenta legată de staţia de epurare din cadrul proiectului ISPA nu a fost finalizată, cei de la EPTISA au cam părăsit ringul. In locul lor au venit, ce-i drept, alte persoane care nu au nicio treabă cu gestionarea proiectului ISPA şi nici nu au vreo treabă cu eventualele remedieri care trebuie făcute.
Asta nu înseamnă că sucevenii au motive să fie liniştiţi, ci pot să stea neliniştiţi în continuare pentru că noua echipă de la EPTISA lucrează la un alt proiect cu finanţare europeană. Marea deosebire faţă de ISPA este că, de această dată, nu au de acordat asistenţă tehnică şi la staţia de epurare, dar lucrări pe canalizare şi apă potabilă sunt multe de tot în proiect. Miza este, de asemenea, şi mai mare pentru că nu mai sunt lucrări la nivel de municipiu, ci în mai multe localităţi din judeţ. Dacă la ISPA, banii de încasat au fost 3,16 milioane de euro, adică în jur de 13 milioane de lei, de această dată contractul de „asistenţă tehnică pentru întocmirea aplicaţiei pentru fondul de coeziune, a dosarelor de licitaţie pentru contractele de lucrări şi servicii şi supervizarea lucrărilor pentru modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Suceava” este de 20,25 de milioane de lei, fără TVA.
De ce echipa de la EPTISA care se ocupa de asistenţa tehnică de la ISPA a plecat din Suceava deşi situaţia de la staţia de epurare nu era tratată definitiv? Actualul directorul de la biroul din Suceava, Daniel Bădescu, a evitat să facă vreun comentariu. Cei de la ACET SA Suceava nu au avut nicio explicaţie convingătoare pe această temă.
Primarul Sucevei, Ion Lungu, nu a vrut să comenteze cu privire la răspunderea pe care ar trebui să o aibă o firmă sau alta. Totuşi, el a ţinut să menţioneze, din punctul său de vedere, problemele financiare ale Dytras au dus la imposibilitatea efectuării probelor finale şi a reglajelor – termenul din contract fiind 1 august 2013 – iar rezolvarea problemei este îngreunată şi se faptul că staţia de epurare a fost retehnologizată având un soft care face funcţionarea automată a unor instalaţii, nu manuală.
In continuare, şeful Unităţii de Implementare a Proiectului ISPA, inginerul Ioan Postolache, susţine că responsabilitatea pentru mirosurile de la staţia de epurare care ajung, ca niciodată până acum, dincolo de Bazar şi de Shopping City, nu ar trebui să cadă pe umerii celor de la EPTISA. El consideră că spaniolii de la Dytras, firma care a câştigat lucrarea de retehnologizare, sunt responsabili. Ioan Postolache a explicat că normativele europene după care s-a încheiat contractul privind staţia de epurare au fost pe FIDIC Galben – un standard care impune ca firma câştigătoare a lucrării să facă şi proiectul tehnic. „EPTISA era, într-adevăr, consultant, dar responsabilitatea pe FIDIC Galben este a constructorului, în cazul de faţă a celor de la Dytras care avea obligaţia să facă şi proiectul. Proiectarea a fost făcută, din datele pe care le am, de angajaţi din Spania ai firmei, nu de subcontractori de pe plan local. Cu aceştia, firma Dytras a lucrat pe partea de construcţie. EPTISA a asigurat asistenţa tehnică în sensul supervizării lucrărilor de construcţie prevăzute în proiect, nu cel de modificare a soluţiilor din proiect. De exemplu, EPTISA a trebuit să calitatea lucrărilor făcute la un bazin de la staţia de epurare, nu eficienţa soluţiei tehnice prevăzută în proiect”, a explicat Ioan Postolache. Potrivit acestuia, dacă normativele referitoare la proiectele gen ISPA ar fi menţionat că se lucrează pe sistem „FIDIC Roşu”, atunci proiectul tehnic nu mai era în sarcina celor de la Dytras, iar responsabilitatea celor de la EPTISA era mai mare.
Ei bine, aici vine partea cea mai interesantă, pentru că în noul proiect cu fonduri europene atrase prin Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS-M) vor fi lucrări cu FIDIC Galben la staţiile de epurare din alte localităţi ale judeţului şi reabilitarea subtraversării spre staţia de epurare a municipiului Suceava, aşa numitul „sifon invers”. Prin urmare, în cazul în care proiectele de reabilitare la staţiile de epurare de la Fălticeni şi Vatra Dornei pentru care s-au încheiat deja contracte vor avea un rezultat la fel de urât mirositor ca la Suceava, EPTISA ar putea scăpa din nou basma curată. Responsabilitatea va cădea tot pe sarcina firmelor care au adjudecat lucrările. (Dan PRICOPE)