După ce a înghiţit milioane de euro, groapa de gunoi de la Moara nu poate fi folosită din cauza birocraţiei

Groapa ecologică de la Moara, care ar fi trebuit să funcţioneze ca o uzină de deşeuri, face parte dintr-un proiect mai amplu, alături de o groapă de gunoi de la Pojorâta, închiderea vechilor gropi de gunoi, cinci staţii de transfer a deşeurilor şi puncte pentru colectare a gunoiului în toate localităţile. Valoarea totală, în mare parte pe fonduri europene, depăşeşte 50 de milioane de euro, din care doar la Moara s-au investit 11 milioane de euro. La Moara stadiul fizic al lucrărilor este de 98%, dar proiectul per total judeţ este realizat în proporţie de 34%, în condiţiile în care 70% din timpul preconizat s-a scurs

Groapa ecologică de la Moara rămâne în continuare nodul gordian în judeţul Suceava, nu din cauză că ar fi rămâneri în urmă la lucrări şi nimeni nu ştie cum să recupereze timpul pierdut, ci pentru că nu s-a ajuns la o concluzie cu privire la armonizarea Legii 51/2006 a serviciilor publice cu Directiva 2014/23/UE din 26 februarie 2014. Deşi în luna trecută Consiliul Judeţean Suceava a cerut clarificări, acestea nu au fost comunicate şi nimeni nu vrea să rişte să organizeze o licitaţie electronică de stabilire a unui operator al serviciilor de salubrizare pentru că în lipsa unor clarificări există riscul declarării ca neeligibil a proiectului, fie în parte, fie chiar în totalitate.
Lucrările au fost finanţate cu fonduri europene atrase prin Programul Operaţional Sectorial – Mediu, CJ Suceava urmând a implementa la nivel de judeţ aşa numitul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor iar groapa de la Moara este doar unul din proiectele incluse şi care, la rândul său, este împărţit în două.
Din cauza problemelor existente, până ieri nu s-a dat spre publicare pe SEAP niciun anunţ de organizare a unei licitaţii în acest sens. Lipsa unor clarificări în plan legislativ nu este singurul motiv pentru care degeaba este groapă de gunoi la Suceava.
O firmă portugheză care a câştigat, în asociere cu firma suceveană General Construct, lucrarea de proiectare şi execuţie a gropii ecologice de la Moara ar trebui să facă şi un manual de operare al acestui obiectiv care, sub unele aspecte, este conceput să funcţioneze la scară industrială şi ca un fel de uzină. Asta pentru că groapa ecologică nu este un hău săpat de nişte utilaje în care se vor arunca de-a valma mii de tone de gunoi, ci un întreg angrenaj de utilaje cu diferite întrebuinţări, reţele de utilităţi, clădiri administrative, platforme de colectare primară, echipamente de laborator, staţie de spălare pentru autovehicule pentru că fiecare maşină va fi spălată, pentru a nu duce noroi sau mizerie pe drumurile publice, sisteme de siguranţă, de protecţie la incendii şi de colectare a gazului metan şi drum de acces de la drumul judeţean spre rampa de deşeuri.
Până acum nu s-a finalizat manualul de operare respectiv iar acest document este extrem de important şi trebuie să facă parte din caietul de sarcini al licitaţiei de desemnare a operatorului de servicii de la groapa de gunoi.
Deşi se apropie de finalizare lucrarea, deşeurile nu vor putea fi transportate prea curând la noua rampă ecologică. Până atunci, gunoiul va fi transportat după cum poate fiecare Primărie.
Probele tehnologice nu s-au făcut, nu se ştie cât de bine sunt făcute lucrările
Nici probele tehnologice nu s-au făcut. Deşi se vorbeşte de mai multă vreme de necesitatea realizării acestora, specialiştii consultaţi în acest domeniu au spus că probele de la staţia de epurare a levigatului pot dura câteva luni. Levigatul este un tip de reziduu rezultat din amestecul apelor meteo cu gunoiul depozitat şi care are o compoziţie ce poate diferi de la an la an. Levigatul nu poate fi tratat într-o staţie de epurare convenţională, ci trebuie una care trebuie să îndeplinească alte criterii tehnice, specifice acelui deşeu toxic rezultat la gropile de gunoi iar în urma tratării levigatului trebuie să rezulte o apă care să aibă măcar caracteristicele din sursele industriale, dacă nu chiar parametrii de potabilitate obişnuiţi.
Nu doar la staţia de epurare a levigatului trebuie făcute probe, ci şi la staţia de sortare a deşeurilor care funţionează în perimetrul gropii de gunoi. Aici trebuie să fie aduse deşeuri şi făcute „probe la rece” pentru a se vedea cât de bine s-au făcut lucrările. In final, deşeurile de sticlă şi de metal sunt extrase cu ajutorul unor utilaje de la staţia de sortare iar la celălalt capăt al benzii trebuie să apară dintr-un morman de tot felul de deşeuri doar un balot din PETşi din cartoane şi hârtii care, mai departe, sunt valorificate.
Ei bine, niciuna din aceste probe încă nu au fost finalizate şi deşi par o bagatelă la prima vedere, în realitate sunt scopul final al întregului proiect care, doar în ce priveşte groapa de la Moara, ar ajunge la circa 11 milioane de euro.
Menţionăm că ambele etape ale investiţiei în depozitul ecologic de deşeuri de la Moara s-au încheiat, mai puţin partea cu probele tehnologice şi predarea acelui manual de operare, aspecte ce ţin de-a doua etapă. Dacă prima etapă era în sumă de 18 milioane de lei, cea de-a doua are o valoare de 27 de milioane de lei, fără TVA.
Groapa de la Moara ar trebui să deservească localităţile din zona de deal şi de şes a judeţului Suceava. Cea mai proastă parte din toată această afacere este că nu sunt alte locuri de depozitare a deşeurilor în judeţul Suceava iar primăriile au o presiune foarte mare pe linie de mediu, toate aşteptările fiind spre groapa de la Moara. Iar aşteptările sunt înşelate.
Firmele care au realizat lucrările nu pot, nici dacă ar dori, să preia calitatea de operator la groapa de gunoi, nici măcar cu titlu interimar pentru că ar fi necesară o licenţă în acest domeniu cu tot ceea ce presupune acest lucru: angajaţi, taxe şi alte bătăi de cap ce decurg din această activitate.
Comparaţie cu alte judeţe din ţară
Valoarea proiectului SMID pe judeţul Suceava este de 269.737.007 lei din care sumă eligibilă este 188.394.213, contractul de finanţare fiind semnat în 11 aprilie 2011 iar de atunci până acum s-au încheiat 11 din cele 13 contracte de lucrări ce sunt prevăzute în întregul proiect între care cele două de la groapa de la Moara pentru o sumă de circa 45 de milioane de lei. Conform unei situaţii de lucrări publicate pe site-ul www.posmediu.ro şi valabilă până în aprilie a.c., plăţile efectuate au fost de 43.974.221,95 lei, adică 23,3% din valoarea totală prevăzută în acordul de finanţare din aprilie 2011.
Pe Regiunea de Dezvoltare Nord – Est situaţia la proiectele de tip SMID, conform paginii de internet www.posmediu.ro, stă în felul umător: judeţele Vaslui şi Bacău au încheiat contractele de finanţare în aceeaşi zi cu Suceava, pentru sume mai mici deoarece şi judeţele sunt mai mici, dar valoarea autorizată la plată este cu 20, respectiv 50 de procente mai mare faţă de judeţul nostru; judeţul Botoşani a încheiat acord de finanţare în noiembrie 2010 pentru o sumă totală cu 11 milioane de lei mai mică decât cea eligibilă a judeţului Suceava, doar că valoarea autorizată la plată până în aprilie a.c. era cu peste 20% mai mare faţă de judeţul nostru; judeţul Neamţ a încheiat contractul de finanţare pentru SMID cu două luni mai devreme decât Suceava, Vaslui şi Bacău, pentru o sumă cu 23 de milioane de lei sub cea a judeţului Botoşani, dar valoarea autorizată la plată era cu peste 30% mai mare decât a Sucevei; judeţul Iaşi a încheiat acordul de finanţare pe 16 mai 2013 pentru o valoare totală de 306.479.370 lei din care valoarea eligibilă era de 223.517.053 lei iar până în aprilie valoarea autorizată la plată era numai de 5.395.055,51 lei reprezentând 2,4%. Totuşi, judeţul Iaşi are doar o groapă de gunoi, realizată de Primărie cu fonduri din perioada de preaderare, care mai are în continuare criteriile de conformitate îndeplinite şi pentru care nu trebuie decât nişte lucrări de extindere în aşa fel încât să fie compatibilă pe întregul judeţ.
In ce priveşte totuşi stadiul fizic de execuţie al lucrărilor pe SMID, nu însă şi al decontărilor, judeţul Suceava se plasează la 34% din cât era preconizat, în condiţiile în care 70% din timpul eligibil (perioada maximă de acordare a finanţării) s-a scurs.
Pe de altă parte, conform unei situaţii mai recente publicată pe aceeaşi pagină de internet, majoritatea celor 31 de judeţe unde sunt derulate lucrări în cadrul SMID au un stadiu fizic al lucrărilor foarte scăzut. Asta nu înseamnă că nu se poate mai bine, însă de regulă acest lucru se petrece în judeţe considerate a fi mult în faţa noastră: Timiş (75%); Cluj (68%); Mureş (98%); Sibiu (68%); Arad (65%). Totuşi, o situaţie mai bună decât judeţul Suceava în ce priveşte stadiul fizic de execuţie al lucrărilor pe întregul proiect SMID – asta înseamnă că şi pe partea de gropi de gunoi, nu doar de staţii de transfer, închidereea fostelor gropi de gunoi, puncte de colectare şamd – era şi în alte judeţe şi în alte judeţe nu cu mult mai în faţa noastră: Bistriţa – Năsăud (92%); Sălaj (39%); Neamţ (88%); Botoşani (70%); Bacău (88%); Vaslui (84%); Olt (39%).
De menţionat că în unele judeţe cum ar fi Botoşaniul, groapa de gunoi care ar fi trebuit să fie realizată s-a finalizat în totalitate, fiind acest lucru anunţat cu surle şi trâmbiţe, dar ulterior s-au anunţat unele rectificări pe motiv că ar fi probleme cu preluarea de către CJ Botoşani a depozitului şi organizarea unei licitaţii pentru a preda administrarea depozitului de deşeuri amplasat la Stăuceni unui operator specializat.
In alte judeţe cum ar fi Călăraşiul probleme foarte mari au apărut după ce s-a semnat acordul de finanţare iar când s-a trecut la lucrarea ca atare s-a constat în urma unor noi măsurători că trebuie schimbat amplasamentul deoarece nu se preta unor lucrări de amenajare a unei rampe de depozitare a deşeurilor.
Totuşi, sunt şi câteva judeţe unde groapa ecologică este operaţională. Este cazul judeţului Bistriţa Năsăud unde groapa de la Tărpiu ar fi funcţională încă din 2013 poate şi pentru că autorităţile au apucat să organizeze licitaţia şi să desemneze operatorul înainte de a apărea Directiva 2014/23/UE din 26 februarie 2014. Acolo însă erau alte probleme legate de salubrizare şi colectare deşeuri, mai precis din cauza unui alt depozit mai vechi din zona Zăvoiae care trebuia să fie închis şi nu a fost, cam cum este în continuare la Suceava cu depozitul din zona Călău. (Dan PRICOPE)