Dumitru Mihalescul: Cu 2 ani înainte de închiderea cadrului financiar 2014-2020, România nu are semnate contracte pentru mai bine de trei sferturi din fondurile gratuite care ar putea ajuta la modernizarea ţării

Deputatul PNL de Suceava Dumitru Mihalescul a adresat Rovanei Plumb, mi­nistrul Fondurilor Europene, o antrebare privind „Evaluarea utilizării fondurilor de coeziune pentru Regiunea de Nord-Est”.

Deputatul sucevean reaminteşte faptul că, în ciuda faptului că România este, de peste 10 ani, membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, diferenţele de dezvoltare între regiunile ţării, în loc să se diminueze, se adâncesc şi mai tare. Astfel, Dumitru Mihalescul dă ca exemplu faptul că, la ultima evaluare a Comisiei Europene, în anul 2016, Regiunea Nord-Est din România conduce în topul sărăciei economice din Uniunea Europeană şi din România, cu un PIB pe cap de locuitor de 36% din media U.E., în vreme ce Regiunea Bucureşti-Ilfov are un PIB per capita de 139% faţă de media europeană.

„Cunoaşteţi foarte bine faptul că aceste discrepanţe de dezvoltare sunt rezultatele a trei cauze majore: ritmul slab de localizare a investiţiilor străine directe, generatoare de valori adăugate mari; inexistenţa unor investiţii publice, mai ales în infrastructura de transporturi rapide, care să genereze efecte de antrenare în economia regiunii; slaba utilizare a fondurilor europene nerambursabile, în special a fondurilor de coeziune, care să determine o efervescenţă a întreprinderilor mici şi mij­locii, o ocupare adecvată a forţei de muncă şi o salarizare stimulativă, care să pună capăt migraţiei tinerilor, pe considerente economice”, arată liberalul sucevean.

„Astăzi, la aproape 4 ani de la începutul exerciţiului financiar european 2014-2020, România nu a reuşit să utilizeze mai nimic din zecile de miliarde euro, care ar putea să diminueze, în mod semnificativ, diferenţele de dezvoltare între regiunile istorice ale României. Analizând nivelul de accesare al fondurilor europene nerambursabile la data de 12 martie 2018 pentru Programul Operaţional Regional, nu am putut să nu constat, cu întristare, că gradul de contractare pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est este încă extrem de redus. De exemplu, pentru axa prioritară ”Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii”, submăsura 2.2, gradul de contractare este 26%, pentru axa prioritară ”Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, submăsura 5.2, gradul de contractare este de 25,5%,  iar pentru axa prioritară ”Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului”, gradul de contractare este de 20,5%. Aşadar, cu aproape 2 ani înainte de închiderea cadrului financiar 2014-2020, România nu are semnate contracte pentru mai bine de trei sferturi din fondurile gratuite care ar putea ajuta la modernizarea ţării. Cu speranţa că veţi trata cu maximă seriozitate această situaţie îngrijorătoare, vă solicit, doamnă ministru, să îmi precizaţi motivele pentru care gradul de contractare în cadrul POR este atât de mic şi să îmi furnizaţi un termen pe care vi-l asumaţi, până la care gradul de contractare să ajungă la 100%”, i-a transmis ministrului Fondului Europene deputatul PNL de Suceava Dumitru Mihalescul.

De altfel, nemulţumirile faţă de felul în care sunt gestionate proiectele şi fondurile comunitare de către actualul ministru Rovana Plumb au apărut frecvent de când aceasta ocupă fotoliul respectiv. Ieri a fost dezbătută, la Senat, moţiunea simplă prin care PNL şi PMP cereau demisia ministrului Plumb. Documentul depus de partidele din Opoziţie se numeşte “Absorbţia banilor comunitari -o catastrofă marca PSD-ALDE”. Prin această moţiune simplă, PNL şi PMP îi cereau demisia ministrului, argumentând că Rovana Plumb nu a ştiut să gestioneze fondurile structurale în România. Senatorii celor două partide de opoziţie susţin că “incompetenţa, lipsa de profesionalism, însemnând inclusiv lipsa de criterii de performanţă aplicate funcţionarilor care ar trebui evaluaţi în funcţie de proiectele implementate cu succes, delăsarea, lipsa de transparenţă de la nivelul ministerului respon­sabil cu gestionarea fondurilor comunitare au dus la situaţia în care suntem astăzi”.

“Am trecut de jumătatea programării financiare 2014-2020, nu am atras decât 10% bani europeni şi riscăm să pierdem anual miliarde de euro. Anul 2017 ne-a arătat că, deşi s-au semnat contracte de finanţare, banii au întârziat să apară. De aceea, afirmăm că s-a ajuns în România la pierderea încrederii beneficiarilor în şansa de accesa bani europeni pentru proiecte viabile. În final, această lipsă de încredere va alimenta încrederea românilor în construcţia europeană şi acest lucru este foarte grav”, potrivit sursei citate.

PNL şi PMP îi mai reproşează ministrului Fondurilor Europene că nu a decongestionat circuitului documentelor, nu a debirocratizt procedurilor şi îmbunătăţirea calităţii organizaţionale a organismelor implicate în proiectele cu fonduri structurale, că a blocat proiectele de asistenţă tehnică aflate în curs de soluţionare încă din 2014 şi a tuturor proiectelor, a axelor de finanţare şi respectarea calendarelor de activităţi prestabilite şi că nu a îmbunătăţit calitatea profesională a personalului implicat în programele operaţionale în scopul eficientizării activităţii acestuia; lipsa promovării, într-un portal unic, a rezultatelor tuturor proiectelor finanţate, indiferent de Program sau de Axă.

“Atragem atenţia asupra situaţiei critice în care ne aflăm şi cerem încă o dată demisia doamnei ministru a Fondurilor Europene, Rovana Plumb”, se arată în textul documentului depus la Senat de PNL şi PMP.

Rovana Plumb a ocupat funcţia de ministru al Fondurilor Europne încă din luna februarie a anului trecut, la propunerea premierului din acea vreme Sorin Grindeanu. Ea are aceeaşi funcţie şi în Guvernul Dăncilă. IN urma votului în plenul Senatului, moţiunea depusă de PNL şi PMP a fost respinsă. (C.A.)