Obiectiv de Suceava Obiectiv de Suceava
Din bucatar la Tel Aviv, crescator de vaci la Dornesti
N Daniel Luhan, de 41 ani, din Dorne[ti [i-a `ncercat norocul `n via]\ mai `nt`i `n Israel, unde s-a specializat `n meseriile de buc\tar [i analist programator, iar apoi a revenit `n satul natal, unde s-a apucat de agricultur\ [i zootehnie n de c=]iva ani [i-a `nfiin]at o ferm\ cu aproximativ 100 de vaci destinate produc]iei de lapte n tân\rul fermier ne-a dest\inuit c\ are `ncredere `n viitor [i c\ lucrurile vor lua o alt\ `ntors\tur\ `n avantajul fermierilor, care de ceva timp merg `n pierdere din cauza mic[or\rii subven]iilor
La cei 41 de ani, Daniel Luhan din comuna sucevean\ Dorne[ti a reu[it s\ aib\ propria sa afacere `n domeniul cre[terii animalelor [i comercializ\rii laptelui. P=n\ la deschiderea unei afaceri `n satul natal suceveanul a fost [i peste hotare, muncind ca buc\tar [i chelner `n Israel. ~n Tel Aviv, paralel cu perioada studen]iei a f\cut [i karate ,fiind reprezentantul Academiei Kiokusinkay. A participat la numeroase competi]ii sportive, av=nd centura un dan. De c=]iva ani `ns\ [i-a `nfiin]at o ferm\ zootehnic\ cu aproximativ 100 de capete de bovine, utilaje agricole [i câteva zeci de hectare de teren agricol pentru furaje. La Dorne[ti. El este unul din fermierii care `[i vede afacerea puternic afectat\ de criz\. Tân\rul fermier ne-a dest\inuit c\ are `ncredere `n viitor [i c\ lucrurile vor lua o alt\ `ntors\tur\ `n avantajul fermierilor care de ceva timp merg `n pierdere din cauza mic[or\rii subven]iilor.
Dorne[teanul este absolvent al Liceul Agroindustrial din Sectorul Agricol Ilfov promo]ia 1987. Dup\ finalizarea cursurilor liceale s-a `nscris `ntr-o excursie `n Israel, fiind tentat de plecarea din ]ar\ mai ales c\, `nainte de Revolu]ie via]a nu era chiar atât de u[oar\, iar despre democra]ie nici nu se putea vorbi. A r\mas `n Tel Aviv de[i nu [tia o boab\ de ebraic\. Pentru `nceput s-a angajat s\ spele vase la un spital, iar mai apoi s-a specializat `n meseria de buc\tar [i a muncit `n unitatea spitaliceasc\ pe acest post. A adunat ban cu ban a[a cum `l `nv\]ase p\rin]ii “s\ adune bani albi pentru zile negre”. ~ntre timp [i-a descoperit o nou\ pasiune, cea a jocurilor pe calculator investit aproximativ 10.000 de euro `n achizi]ia de echipamente, programe [i jocuri. Tot `n Israel s-a `nscris la facultate, specializarea programator-calculatoare, `ns\, de[i a reu[i s\ finalizeze cursurile universitare [i s\ intre `n posesia unei diplome, nu [i-a g\sit un job pe m\sur\.
Primul pas spre afacere `n Dorne[ti
Chiar dac\ avea bani aduna]i [i se sim]ea bine `n Israel, g=ndul tot `n ]ar\ `l ducea. Dup\ Revolu]ia din 1989 , desfiin]area fermelor de stat [i a CAP-urilor a avut loc cu pa[i repezi. A[a s-a `nt=mplat [i `n satul Dorne[ti unde a fost scoas]\ la licita]ie fosta mare unitate zootehnic\ de cre[tere a tineretului bovin. Suceveanul a licitat la vânzarea acestei ferme [i a reu[it s\ intre `n posesia fostei unit\i. {i-a `mputernicit un frate s\ se ocupe de afacere, iar `ntr-o magazie a deschis o sec]ie de confec]ii metalice `n colaborare cu o unitate din R\d\u]i. ~n 2004 a constatat c\ unitatea merge `n pierdere [i a decis s\ revin\ `n ]ar\ pentru a fi mai aproape de firm\ . “Am v\zut c\ se lucra numai pe pierderi, am `nchis unitatea [i a trecut pe cultivarea cartofului. Am adus s\m=n]\ de calitate [i p\rea c\ afacerea va prospera. Pia]a acestei culturi a c\zut `ns\, deoarece cartoful a `nceput s\ fie importat de marii comercina]i din Polonia [i Turcia”, ne-a povestit Daniel Luhan.
“M-am g=ndit apoi c\ trebuie s\ fac ceva ca acele cl\diri c=ndva populate cu animale de ras\ s\ fie din nou folosite. Am adus cu camionul 30 de vaci rasa Brun\ din Austria. Am accesat programul Fermierul, care sprijinea `n cea mai mare parte persoanele interesate `n `nfiin]area unor ferme zootehnice. Am f\cut contract cu SC Dorna Lactate SA care avea s\ preia `ntreaga cantitate de lapte. Am mai achizi]ionat alte 52 de bovine rasa Holstein-friz\ din Germania, ras\ care ca [i Bruna este destinat\ produc]iei ridicate de lapte. E o ras\ destul de preten]ioas\. Programul `ncepe la cinci diminea’a, hrana lor e la ore fixe. Trebuie s\ te por]i cu ele ca [i cu un copil. Le caracterizeaz\ produc]ia ridicat\ de lapte, recunoscut\ [i dup\ ugerul masiv. La un an, o bovin\ c=nt\re[te 500-600 de kilograme [i pot ajunge [i la 800 de kilograme. Am mers [i la risc dar nici nu puteam privi de pe margine cum o sum\ important\ de bani dat\ pentru c=teva cl\diri se risipe[te aiurea. Imobilele, chiar dac\ pl\team un paznic s\ aib\ grij\ de ele, se puteau transforma `n ruine”, ne-a spus Daniel Luhan.
Mari pierderi la inunda]ii
Chiar dac\ a vrut s\ se lanseze pe pia]\ ca fermier cu o cifr\ a afacerilor ridicat\, a avut parte [i de necazuri. Inunda]iile din 2008 i-au adus mari pagube iar ferma a fost `nconjurat\ de ape. Estea bucuros c\ animalele le-a scos din timp din calea apelor [i au sc\pat cu via]\ `ns\, al\turi de familie, privea neputincios cum furia naturii `i poate distruge toat\ agoniseala. “Apa a avut doi metri `n\l]ime apa dar nu aveam ce face.Trebuia s\ a[tept\m ca apele s\ se retrag\, dar am avut noroc c\ am scos animalele la timp din ferme”, ne-a spus Luhan. De inundan]ii a avut parte [i anul trecut dar pierderile au fost mult mai mici.
Chiar dac\ domeniul pe care a ales s\ mearg\ mai departe l-a dezam\git `n ultimul an, Daniel Luhan a decis s\ continue. A accesat un proiect de modernizare a fermei [i achizi]ionarea de utilaje agricole prin FADR, proiect care se afl\ `n derulare. (Cristina SCOR}ARIU)
