Datoriile la bănci ale sucevenilor, tot mai mici în evidenţele BNR, după ce restanţele au fost preluate de executori

reportersite
01 august 2015, 9:19

La creditele în lei, ponderea restanţelor a coborât la 17,7% din totalul împrumuturilor angajate, iar la creditele în valută, la 12% din totalul împrumuturilor 

banciSucevenii au fost de la începutul anului tot mai rezervaţi în a angaja împrumuturi bancare noi şi ca atare au intrat deja în categoria a doua a restanţierilor la creditele angajate in bănci.

Concret, la sfârşitul lunii iunie a acestui an, valoarea totală a credi-telor angajate în lei însemnau 1637 mili-oane de lei, din care restante au fost în valoare de 206 milioane,  adică 17,7% din totalul împrumuturilor angajate. In ceea ce priveşte creditele în valută, care însemnau la sfârşitul jumătăţii anului acesta 1.189 milioane de lei, creditele restante erau de 143 de milioane de lei, reprezintând 12% din totalul împrumuturilor. Ponderea restanţelor în total împrumuturi nu mai este la fel de mare  ca în urmă cu doi-trei ani, când aceasta depăşea lunar 20-22%. Asta nu înseamnă însă că sucevenii au scăpat de datorii restante. Aşa cum am arătat şi cu un alt prilej, o bună parte dintre datoriile bancare au intrat în executare silită, astfle încât acestea au fost scoase din statisticile BNR.

O concluzie care, din puctul de vedere al statisticilor Băncii Naţionale a României (BNR) ar putea să fie îmbucurătoare în sensul că în general românii şi în mod particular sucevenii au început să îşi plătească într-un ritm susţinut datoriile pe care le au la bănci derivă din analizarea unor date furnizate de băncile comerciale. Aceste informaţii au relevanţă pentru structurile bancare dar nu spun nimic despre adevărata situaţie de pe piaţa împrumuturilor bancare din România. Toate acele reduceri ale volumului restanţelor la credite anunţate lună de lună pe site-ul BNR nu derivă nicidecum din vreo decizie bruscă a sucevenilor să renunţe la tot ce au prin casă, pentru a-şi plăti datoriile restante ci din aceea că, o bună parte dintre aceştia, exasperaţi de insistenţele cu care angajaţii băncilor îi tocau la cap cu obligarea de a-şi achita datoria sub ameninţarea mai întâi a intrării în Biroul de credite şi mai apoi cu executarea silită, mulţi au decis să accepte varianta din urmă care, deşi înseamnă uneori un proces şi o cheltuială suplimentară, pentru că dobânzile plătite pentru datoria asumată vor fi mult mai mari, plus cheltuielile de executare, măcar nu sunt sunaţi de câteva ori pe zi pentru a li se reaminti care le e statutul – cel de debitor la bancă.

Se pare că băncile au înţeles în cele din urmă că nu uciderea psihică a de-bitorului este cea mai bună soluţie pentru rezolvarea unei probleme atât de delicate pe care, într-un fel, tot acestea au creat-o înainte de 2008 şi au acceptat că este mai înţelept să apeleze la alte structuri – de la firme de recuperare la executori judecătoreşti, care nu mai sunt reprezentanţi ai băncilor ci entităţi independente, care lucrează pentru acestea şi care au modalităţi mai subtile de a scoate banii de la datornici decât presiunea psihică necontenită.

In acest fel, debitele au fost preluate de către recuperatori şi executori, au fost scoase din prima contabilitate a băncilor iar situaţia restanţelor la bănci a sucevenilor, a devenit aparent mai relaxată.  (Neculai ROSCA)