Thursday , March 28 2024

DATI INAPOI ORASULUI CASA DE CULTURA! Unul dintre putinele simboluri ale Sucevei, batjocorit de o gasca de paraziti

N o [leaht\ de sindicali[ti inutili [i [mecheroi, care nu mai reprezint\ pe absolut nimeni [i sunt contesta]i chiar de oamenii din sindicatele lor, au transformat `ntr-o cocin\ edificiul arhitectural cel mai important construit `n Suceava dup\ al doilea r\zboi mondial n este de notorietate faptul c\ `n jude]ul Suceava activitatea sindical\ se rezum\ la pichet\ri le[inate `n fa]a Prefecturii, lideri f\r\ dorin]\ de lupt\, `ns\ doritori s\ ob]in\ c=t mai multe privilegii [i patrimoniul la care nimeni nu vrea s\ renun]e, de[i acesta se degradeaz\ pe zi ce trece n `n condi]iile `n care ora[ul nu mai are niciun cinematograf sau vreo sal\ de spectacole, mari arti[ti refuz\ s\ vin\ la Suceava, iar sucevenii nu merg la spectacole pentru c\ sala Casei de Cultur\ nu a mai fost `nc\lzit\ de ani de zile, nu are niciun fel de dot\ri, iar mizeria [i duhoarea sunt st\p=ne n  directoarea Casei de Cultur\,  Rodica Br=nz\ Gheghe, sus]ine c\ vina o poart\ tot sucevenii, care n-ar vrea s\ vin\ la spectacole n “Dac\ autorit\]ile locale sunt `nvinov\]ite de problemele de la Casa de Cultur\, m\car s\ fie l\sate s\ intervin\”, spune pre[edintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur

Cui folosesc cele mai multe dintre aceste federa]ii, confedera]ii, structuri sindicale constituite `n Rom=nia [i jude]ul Suceava `nc\ din anul 1990, `n urma comas\rii sumedeniei de “sindicate libere”, n\scute ad-hoc `n structurile economice [i `n cele bugetare ale ]\rii? Cui folosesc propriet\]ile de miliarde ale acestor structuri sindicale, `mp=nzite `n toat\ ]ara, inclusiv `n Suceava? ~ntrebarea vine dup\ ce joi, la  mijlocul s\pt\m=nii trecute, liderii sindicali f\ceau apeluri disperate c\tre profesorii chema]i tot de c\tre ei s\ picheteze Prefectura pentru c\ nu-[i primiser\ salariile, s\ se `ntoarc\ lini[ti]i la catedrele lor, fiindc\ au primit asigur\ri c\ `[i vor primi lefurile nepl\tite acum o lun\.
{colile `n care angaja]ii erau `n protest, redac]iile mass – media din Suceava au primit joi e-mail-uri prin care se anun]a c\ nu se va mai face nicio pichetare a Palatului Administrativ, fiindc\ problema asigur\rii salariilor restante este ca [i rezolvat\, dar nu `n urma eforturilor depuse de liderii de sindicat din `nv\]\m=nt, ci `n urma interven]ei politicienilor mai proeminen]i ai jude]ului Suceava. Dincolo de faptul c\ salariile `nc\ nu au fost pl\tite, iar dasc\lii suceveni vor merge, cu liderii lor sindicali `n frunte, ast\zi, la Bucure[ti, pentru a for]a o `nt=lnire cu ministrul Funeriu, `ntrebarea de fond r\m=ne – Cu ce se ocup\ aceste sindicate, ai c\ror lideri centrali se transform\ tot mai des din vectori de opinie vocali, `n persoane cercetate penal [i, de cur=nd, arestate `n flagrant pentru corup]ie?
Cu excep]ia sindicatelor din `nv\]\m=nt, unde se lupt\ pentru suprema]ie – structurile “Spiru Haret” [i “Bucovina R\d\u]i”, `n celelalte domenii de activitate, fie acestea bugetare sau din sectorul economic, acestea sunt cvasi – inexistente. Liderul BNS jude]ean, Iord\nel Secrieru, nu a reu[it s\ c=[tige m\car un loc de munc\ `n plus la Termica, firm\ unde lucreaz\ [i aflat\ acum la un pas de moarte. Costel Buta, liderul sindical de la Arborii Bucovinei, din cadrul AMBRO, coabit=nd cu conducerea francez\ a fabricii, [i-a conservat locul de munc\ [i privilegii importante `n timp ce, de la un an la altul, num\rul angaja]ilor firmei este tot mai mic. Desigur, la Cartel Alfa, confedera]ie sindical\ `n care este inclus sindicatul de la Ambro, este un alt lider jude]ean, Traian P\dure].
O situa]ie special\ o reg\sim la CNSLR Fr\]ia, unde lider jude]ean este Gheorghe Leu[tean, de mult prea mult\ vreme. Mai nimeni din jude], poate c\ nici el, nu [tie dac\ mai reprezint\, din punct de vedere sindical, pe cineva. Ultimele ve[ti despre ocupa]iile sale au ap\rut `n pres\ dup\ ce un cunoscut sucevean, Doru C\rpu[, s-a pl=ns prin ziare c\ Leu[tean l-a tras `n piept cu mai mul]i bani, promi]=nd `n schimbul acestora locuri confortabile `n sta]iuni de odihn\.
Un ultim exemplu `l constituie pre[edintele Uniunii Jude]ene a Sindicatelor Libere (UJSL) Suceava, Gheorghe Vl\d\u. El are documente din care rezult\ c\ structura sindical\ pe care o conduce este proprietara uneia dintre cele mai cochete, alt\dat\, cl\diri din centrul civic al municipiului Suceava. Documente dat=nd din anii comunismului, din anii ’70 mai precis, `l `ndrituiesc pe liderul sindical s\ considere cl\direa proprietatea Uniunii, `n condi]iile `n care construc]ia, apar]in=nd familiei de preo]i c\rturari Isopescu, din care au provenit personalit\]i de frunte ale Bucovinei `nceputului de veac XX, a fost costruit\ cu un secol `nainte. Acest\ cl\dire nu a fost niciodat\ na]ionalizat\ [i s-ar cuveni s\ fie restituit\ f\r\ `mpotriviri, fo[tilor proprietari ori mo[tenitorilor de drept.

Una dintre putinele case vechi din centrul Sucevei care a scapat de demolarile din perioada comunista a ajuns pe mana “sindicalistilor” si a fost distrusa cu varuieli partiale si termopane grosolane. Cladirea batjocorita de sindicalisti adaposteste un magazin de haine second-hand, un magazin de flori si cadouri, o agentie de turism, un restaurant si este impestritata cu reclame la shaorma, haine vechi si asigurari auto.
P=n\ acum nu s-a reu[it acest lucru. Cu toate c\ UJSL nu mai are `n subordine dec=t c=teva sindicate anemice, care se lupt\ s\ `[i p\streze num\rul minim de membri pentru a nu fi desfiin]ate, Gheorghe Vl\d\u, tot mai obosit de povara anilor, `nc\ mai ]ine sceptrul micului regat compus din cl\direa familiei Isopescu [i a `mprejurimilor `n care s-a amenajat `ntre timp un restaurant cu renume `n mediul de “entertainment” sucevean. ~n incint\ mai sunt `nchiriate spa]ii pentru mici afaceri. O vreme, la parter a func]ionat un depozit de materiale de construc]ii, care a compromis definitv vechea pardoseal\. Mai nou, func]ioneaz\ `n incint\, pe l=ng\ o agen]ie de turism a sindicatelor [i biroul conducerii UJSL, la care se poate ajunge ancorat bine de balustradele m=ncate de vreme ale vechii construc]ii, o redac]ie a unei publica]ii regionale, un magazin de haine second hand, un magazin de flori [i cadouri chiar la intrarea principal\ care [i-a v\ruit fa]ada `n dreptul spa]iului pe care `l ]ine cu chirie [i, foarte important, un sediu ]inut sub lac\t al reprezentan]ei jude]ene a CNSLR Fr\]ia, condus\, cum am spus, de Gheorghe Leu[tean, cu care Gheorghe Vl\d\u este `n proces pentru neplata chiriei.


Babilonia din incinta Casei de Cultur\ a Sindicatelor
Cel mai important edificiu al sidicatelor din jude]ul Suceava este `ns\, Casa de Cultur\ a Sindicatelor, edificiu arhitectonic care ar fi trebuit, `n vremuri normale,  s\ fie pe blazonul municipiului re[edin]\ de jude]. ~n ultimii 20 de ani, aceast\ construc]ie emblematic\ pentru Suceava a devenit un fel cl\dire de birouri [i magazine, o unitate eteroclit\ `n care destina]ia ini]ial\ nu se mai reg\se[te. Dac\ un vizitator oarecare al Sucevei, trec=nd prin fa]a Mc’ Donalds, arunc\ o privire c\tre monumentala construc]ie, vede, mai greu acum din cauza [antierului parc\rii subterane, o firm\ str\lucitoare: “DiscoteQue  ’90 Vox” [i trece mai departe cu g=ndul c\ `n ora[ul pe care tocmai l-a traversat func]ioneaz\ cea mai mare discotec\ din c=te a v\zut vreodat\.
Din lateral `ns\, lucrurile se clarific\. Roat\ `mprejurul modestelor litere, afectate de deceniile de via]\, care denumesc loca]ia, troneaz\, colorate, ostenative [i str\lucitoare, anun]uri care dinamizeaz\ fa]ada mohor=t\ a cl\dirii. E greu de num\rat c=te  entit\]i [i-au g\sit locul pe cele patru paliere ale Casei de Cultur\. {coli de [oferi, case de schimb valutar, `nchirieri de ma[ini, firme de transport interna]ional, firme de asigur\ri, agen]ii de turism, produc\tori `n domeniul publicit\]ii, ateliere de repara]ii electrice, centre de `nchiriere casete video, produc\tori de mobilier, dar [i dou\ universit\]i private din categoria celor des pomenite de ARACIS func]ioneaz\ `n acest mic Babilon, denumit “Casa de Cultur\ a Sindicatelor”. Din dot\rile ini]iale, care mai amintesc de destina]ia acestei cl\diri a mai r\mas afi[ierul, deasupra c\ruia troneaz\, la fel de plin\ de sine, reclama unui magazin de bijuterii.
Casa de Cultur\, cel mai reprezentativ edificiu arhitectural construit `n Suceava dup\ al doilea r\zboi mondial
S\lile de spectacole stau mai mult `n conservare, pentru c\, dezobi[nui]i s\ li se mai ofere spectacole, sucevenii, chiar [i atunci c=nd mai vine c=te o forma]ie ori o trup\ de teatru, de-abia dac\ ocup\ primele trei  – patru r=nduri ale s\lii. Mai mult\ agita]ie se vede prin Casa de Cultur\, toamna, la vremea balurilor bobocilor sau  odat\ la patru ani, cu prilejul `nt=lnirilor electorale ale unor forma]iuni politice cu mai mult\ dare de m=n\ [i cu mai mul]i membri.
Cl\direa Casei de Cultur\  este de fapt cea mai important\ realizare arhitectural\ din municipiul re[edin]\ de jude] din perioada comuni[tilor, oper\ a renumitului arhitect Nicolae Porumbescu. ~n acest moment, cel pu]in `n scripte, Casa de Cultur\ din Suceava apar]ine, a[a cum apar]inea [i pe vremea lui Ceau[escu, sindicatelor. Care sindicate, este greu de [tiut, at=ta vreme c=t dup\ 1989, mo[tenirea vechii Uniuni Generale a Sindicatelor a fost revendicat\ ba de o structur\ sindical\, ba de alta, constituite fiecare ca sindicate libere [i independente sau organizate `n federa]ii [i confedera]ii, aflate mai mult sau mai pu]in `n conflict unele cu celelalte.
Din punctul de vedere al sindicali[tilor suceveni, Casa de Cultur\ apar]ine sindicatelor, fiind o institu]ie public\ cu personalitate juridic\ proprie, fiind intabulat\ ca atare. Exist\ o asocia]ie – Direc]ia Caselor de Cultur\ a Sindicatelor din Rom=nia, cu sediul `n Bucure[ti, iar conducerea acestei direc]ii este asigurat\ de reprezentan]i ai confedera]iilor sindicale.
La Suceava, aceast\ cl\dire, aflat\ `n patrimoniul sindicatelor, este administrat\ de c\tre o entitate denumit\ chiar a[a – “Casa de Cultur\ a Sindicatelor Suceava”, institu]ie public\ cu autofinan]are [i cu personalitate juridic\, condus\ de o doamn\ pe nume Rodica Br=nz\ Gheghe. Patrimonial vorbind, chiar ea a explicat c\  imobilul apar]ine unei “Asocia]ii  Na]ionale a Caselor de Cultur\ din Rom=nia”.
Ea a ar\tat c\ entitatea pe care o conduce este o “institu]ie public\ cu autofinan]are, nu primim niciun ban de la nimeni, trebuie s\ ne descurc\m cum putem”  ~n anul 2003 a existat o ini]iativ\ legislativ\ privind trecerea acestor case de cultur\ `n patrimoniul comunit\]ilor locale. Aceasta a fost blocat\ `ns\ de mah\rii confedera]iilor sindicale, care nu au conceput c\ ar putea sc\pa din m=n\ o asemenea avere. ~n municipiul Suceava, mi[carea sindical\ precum am spus, a murit demult. Au mai r\mas doar c=]iva lideri care gestioneaz\ patrimoniul r\mas mo[tenire de la UGSR, tr\g=ndu-[i salarii importante din chiriile pe care le `ncaseaz\ pentru spa]iile din cl\dirile pe care le administreaz\.
N Gheorghe Flutur: ,,Dac\ autorit\]ile locale sunt `nvinov\]ite de problemele de la Casa de Cultur\, m\car s\ fie l\sate s\ intervin\”
Spectacolele care uneori mai sunt organizate pe scena Casei de Cultur\, duc lips\ de public. Conducerea Casei Culturii a declarat mereu c\ sucevenii nu se `nghesuie la spectacole, nu neap\rat din cauza pre]ului mare al biletelor la teatru, concerte sau balet, ci pentru c\ nu au apeten]\ pentru spectacolul pl\tit, nici m\car atunci c`nd este vorba despre muzic\ popular\ sau manele. Niciodat\ nu s-a spus o vorb\ despre lipsa unei strategii de promovare a manifest\rilor, de atmosfera neprietenoas\ din s\li, de absen]a lucrurilor mici care dau ]inut\ unui spectacol, de curent, frig sau mizerie, care pentru mul]i poten]iali amatori ar putea s\ conteze mai mult dec=t cei c=]iva zeci de lei, c=t cost\ un bilet la un spectacol de valoare. De ani `ntregi, implicarea conducerii Casei de Cultur\ `n via]a cultural\ a ora[ului se rezum\ doar la a pune la dispozi]ie un spa]iu, contra cost. ~n iarna acestui an, marele artist Tudor Gheorghe, a concertat la Suceava, cu sala plin\. A c=ntat [i a `nc\zit sufletele sucevenilor prezen]i la spectacol, dar nu s-a putut ab]ine s\ nu transmit\, de pe scen\, repro[uri autorit\]ilor locale pentru c\ `n sal\ era un frig de le d=rd=iau din]ii interpre]ilor. “Dac\ tot suntem f\cu]i responsabili pentru ceea ce se `nt=mpl\ `n Casa de Cultur\, m\car s\ fim l\sa]i s\ intervenim”, a comentat pre[edintele Consiliului Jude]ean, Gheorghe Flutur.


N Speran]e infime pentru salvarea Casei de Cultur\
Ce s-ar putea face pentru ca cele dou\ propriet\]i reprezentative m\car pentru arhitectonica municipiului re[edin]\ de jude] s\ redevin\ emblematice, este o `ntrebare la care nimeni nu poate da un r\spuns `n acest moment. ~n condi]iile `n care, la nivel central, pre[edin]ii de federa]ii [i confedera]ii sunt tot mai des dovedi]i ca promotori ai unor interese proprii, iar la Suceava, cei care s-au temut dintre ace[tia s\ fac\ afaceri tac chitic [i `[i conserv\ favorurile deja ob]inute, pactiz=nd de fiecare dat\ cu cei cu care ar trebui s\ lupte pentru drepturile oamenilor de pe urma c\rora tr\iesc o via]\ confortabil\, speran]a acelor “sindicate libere”, cum se autodenumeau structurile “emanate” de revolu]ia din decembrie 1989, c\ se constituie `ntr-adev\r pentru binele angaja]ilor pl\titori de cotiza]ie, a murit, iar sindicali[tii de r=nd nu au posibilitatea s\ se implice `n gestiunea marilor averi pe care au pus m=na liderii ale[i la acea vreme “`n mod democratic” [i transforma]i acum `n mari bog\ta[i ai ]\rii.
Pre[edintele Consiliului Jude]ean, Gheorghe Flutur, a explicat c\ `n timp a avut mai multe ini]iative legate de trecerea Casei de Cultur\ a Sindicatelor `n patrimoniul Prim\riei Suceava, pentru a putea fi modernizat\. “Am purtat discu]ii cu sindicatele pentru a afla dac\ ei `[i permit o modernizare [i mi-au r\spuns c\ nu. Am vorbit [i cu liderii na]ionali, cu Dumitru Costin [i cu al]ii, pentru a g\si o solu]ie de modernizare a acestei cl\diri, care nu mai corespunde actualelor cerin]e [i nu am primit un r\spuns. Am f\cut interven]ii la Guvern [i la primul ministru. Am aflat [i de aici c\ solu]ia rezolv\rii problemei este la sindicate. Pentru c\ nu am identificat nicio solu]ie, am c\utat la nivelul Consiliului Jude]ean o modalitate legal\ de modernizare a fa]adei cl\dirii. Nu am g\sit-o `n cadrul legal [i de aceea am apelat la sponsori pentru cur\]area, m\car, a fa]adei edificiului”, a explicat pre[edintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur. ~n aceste condi]ii, a ar\tat el, `mpreun\ cu primarul municipiului, Ion Lungu, a luat decizia de modernizare a cinematografului “Modern”, unde va func]iona `n viitor Ansamblul Artistic Ciprian Porumbescu, vor fi mai multe birouri [i s\li de repeti]ie, dar [i o sal\ de spectacole cu peste 200 de locuri.
“Sper\m s\ g\sim totu[i o solu]ie legal\ pentru Casa de Cultur\, aflat\ ast\zi, din p\cate, `n paragin\ [i sper `n `n]elegerea sindicatelor, s\ fie de acord cu aceast\ solu]ie”, a mai aspus Gheorghe Flutur, care [i-a amintit c\ tot el a fost cel care a trebuit s\ intervin\ pentru a se da jos afi[ajele de pe fa]ada principal\ a cl\dirii, mari c=t aceasta, prin care se d\deau solu]ii de vindecare pentru hemoroizi. Nu a reu[it s\ determine demontarea anun]ului cu discoteca Vox, cel mai vizibil r\mas sub balconul din care, acum mai bine de dou\ decenii, Nicolae Ceau[escu se adresa maselor largi muncitore[ti din jude]ul Suceava. (Neculai RO{CA)

Vezi si

Un bărbat de 28 de ani și tatăl său au terorizat luni în șir o familie din Vama pentru o bucată de pământ. Tânărul a fost reținut

Polițiștii din Vama au în lucru un dosar dosarul penal privind comiterea infracțiunilor de tulburare …

No comments

  1. Pai nu degeaba pe steagul nostru in evul mediu era capul de bou. Suntem niste bovine care nu au nevoie de cultura ci mai degraba de un loc unde sa raga. Daca crede cineva ca este o coincidenta ca Suceava este singura resedinta de judet cu 0 spatii de cultura se inseala.

  2. intelectual ... cu capu'

    LA TOATE SPECTACOLELE PE CARE LE-AM VAZUT LA CASA DE CULTURA IN ULTIMA PERIOADA, CU FOARTE MULTA LUME BUNA IN SALA, AM AUZIT ACELEASI CUVINTE: PACAT CA SALA CASEI DE CULTURA SE DEGRADEAZA PE ZI CE TRECE. CINE POATE OPRI ACEASTA DEGRADARE?

    • am fost la un concert in aceasta iarna organizat la Casa de Cultura iar dupa o jumatate de ora nu am rezistat frigului cumplit care era in sala si am renuntat, parasind sala. Pe drumul spre casa ma intrebam cum au putut artistii veniti din Cluj sa reziste in acea sala inghetata si ostila. Ne facem de rusine si fata de ceilalti romani si nu stim sa apreciem teatrul,opera, cultura in general. Ne batem joc, la asta suntem profesori.

  3. Domnule Flutur, nu stiu ce specialisti aveti acolo, dar ar fi bine sa-i mai flocaiti putin. Guvernul a aprobat pe 20. 03.2011 o lege care se ocupa tocmai de aceasta situatie. Daca stiti, imi cer scuze si atunci ziaristul sa-si puna cenusa-n cap. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8413128-legea-care-obliga-proprietarii-reparare-fatade-cheltuiala-proprie-fost-aprobata-guvern.htm Acum nu mai puteti spune ca nu aveti nici o parghie.