Sunday , November 27 2022

Cum a devenit comuna Malini o alternativa turistica preferabila marilor statiuni

~n doar c=]iva ani, de-a lungul apelor din zona s-a n\scut o salb\ de pensiuni primitoare n milioane de euro au fost investi]i, din fonduri proprii, din surse guvernamentale [i europene pentru a transforma M\liniul dintr-un sat de munte cunoscut doar ca loc de na[tere a poetului Nicolae Labi[ `n una dintre cele mai frumoase [i primitoare zone turistice din jude] n munca primarului Petru Nistor [i a celorlal]i m\lineni pu[i pe treab\, d\ acum primele rezultate
Comuna M\lini din jude]ul Suceava este cunoscut\ `n Rom=nia de ceva  vreme. A fost vizitat\ de mult timp de c\tre importan]i oameni de cultur\, clase de elevi, studen]i de la facult\]ile umaniste [i, nu `n ultim r=nd, de oameni politici care au dorit s\ ia contact cu mo[tenirea marelui poet Nicolae Labi[. Asta fiindc\, p=n\ de cur=nd, M\liniul era sinonim cu numele poetului, cu c\su]a memorial\ din livada `nsorit\, cu pelerinajul anual al creatorilor de poezie `n spa]iul umbros al localit\]ii.
Doar de c=]iva ani, lucrurile au `nceput s\ se schimbe, `n mai  bine. F\r\ a umbri notorietatea dob=ndit\ deja, de spa]iu `n care s-a n\scut unul dintre cei mai importa]i poe]i rom=ni, Petru Nistor, cel care prin votul majorit\]ii cet\]enilor a fost ales primar al comunei acum [apte ani, a introdus M\liniul [i pe harta turismului comercial a Rom=niei, aduc\tor de venituri la bugetul local [i de locuri de munc\ pentru oamenii din comun\.
Pentru a schimba `n doar c=]iva ani mentalitatea oamenilor care au trebuit convin[i c\ se pot c=[tiga bani [i din activit\]i turistice, nu doar din exploatarea p\durilor [i pu]inului p\m=nt de la poalele Obcinilor St=ni[oarei, pentru a convinge foruri guvernamentale sau europene c\ merit\ s\ fie aloca]i bani mul]i pentru dezvoltarea localit\]ii, orientat\ c\tre acest tip de activitate economic\, pentru a promova noua deschidere a M\liniului c\tre jude], ]ar\ [i de ce nu, c\tre `ntreaga lume, a fost nevoie de cineva umblat prin lume, cu mintea deschis\ [i `n care oamenii din comun\ s\ aib\ `ncredere. Cel mai potrivit s-a dovedit a fi Petru Nistor, actualul primar.
N p=rtie de schi iarna, pist\ pentru bull-carturi vara
Refuz=nd s\ -i apar\ fotografia `n ziar dar dispus s\ arate cum s-a schimbat comuna pe care a c\rei destine le dirigue[te, Petru Nistor a ar\tat ce s-a schimbat `n ultimii ani, la M\lini.
Mai `nt=i, a v\zut o poian\ `n pant\, pe care mai mul]i ciobani din zon\ se `nc\ierau anual s\ `[i pasc\ pu]inele oi, f\r\ niciun folos pentru comunitate. ~n alte p\r]i ale europei a v\zut cum o asemenea loca]ie poate fi folosit\ pentru o p=rtie de schi. A amenajat p=rtia [i cu o investi]ie de 230.000 de euro din banii localit\]ii, aceasta a fost dotat\ cu teleski, o ma[in\ de b\tut z\pada, o parcare [i o caban\ care deserve[te aceast\ p=rtie. ~nceputul odat\ f\cut, proiectul de transformare a M\liniului `n sta]iune turistic\ n-a mai putut fi oprit. La nivelul conducerii Consiliului Jude]ean, a fost g\sit sprijinul necesar la pre[edintele Gheorghe Flutur, la Guvern, ministrul Dezvolt\rii Regionale [i Turismului, Elena Udrea, [i-a amintit de originile sale, pe linie matern\, m\linene, primarul s-a pus pe treab\ [i `mpreun\ cu colaboratorii s\i din consiliul local a promovat un proiect viz=nd “Modernizarea complexului pentru sporturi de iarn\”, cosnt=nd `n instala]ii pentru z\pad\ artificial\ sta]ie de pompare ap\ cu un bazin de 4500 metri cubi, 19 hidran]i, un sediu administrativ care ad\poste[te pe timp de var\ tunurile de z\pad\, ma[inile de b\tut z\pada iar pe timp de iarn\ 25 de bull – carturi. Aceste vehicule au fost achizi]ionate `n ideea c\ p=r]ia poate fi folosit\ vara `n ceea[i m\sur\ ca [i vara. Mai este pu]in\ vreme de a[teptat p=n\ c=nd aceste bull – carturi vor putea fi folosite, pentru c\ `n aceast\ prim\var\ s-a sem\nat iarb\ pe partea de p=rtie ce va fi destinat\ acestui interesant sport [i abia ploile din aceste zile au f\cut iarba s\ r\sar\ cum se cuvine. ~n cadrul aceluia[i proiect s-a realizat `nc\ o parcare de 1400 de metri p\tra]i [i s-a asfaltat un drum pe o lungime de 600 de metri, p=n\ la baza p=rtiei. Valoarea total\ a acestui proiect este de 1 milion de euro [i a fost deja finalizat.
~n aceea[i zon\, prin Fondul Na]ional de Mediu , s-a realizat o alt\ investi]ie – un parc `ntins pe 7000 de metri p\tra]i, frumos amenajat cu alei, pode]e, ronduri de flori, arbori ornamentali, a c\rui amenajare a costat 150.000 de euro.
N o salb\ de pensiuni turistice n\scut\ la M\lini `n c=]iva ani
Aceste investi]ii au fost `nceputul. ~n scurt\ vreme, activitatea turistic\ `n zona M\lini, practic a explodat. S-au construit pensiuni, moteluri, s-au creat astfel locuri de munc\. Pensiunile “La Filu]\” [i “St=ni[oara” au deja un bun renume, prin serviciile turistice deosebite pe care le promoveaz\. Cu spa]ii largi `mprejur, de care turistul venit s\ se relaxeze poate beneficia din plin, cu gazde primitoare, av=nd sub ochi peisaje cum numai obcinele din partea de nord a Carpa]ilor Orientali le poate oferi privitorilor, vizitatorii celor dou\ pensiuni greu se vor da `ntor[i acas\, dup\ un sejur aici. Ambele pensiuni au de altfel pagini deschise pe internet care pot fi accesate de doritori pentru a afla mai multe despre aceste loca]ii superbe. Salba de pensiuni [i moteluri din zon\ este `ntregist\ de “Dumitri]a”,  “Frasin”, “Nedeea”, “Victoria”, “Casa Zimbru”, “Casa Poiana Doamnei”, “Casa Vicol, “Woodland” [i, de ce nu, “Trei feti]e”. ~n construc]ie se afl\ pensiunile “Filoteanu” [i “Motel M\gura”.
V\z=nd c\ astfel de investi]ii sunt bune, proprietari de terenuri din comun\ au `naintat `n continuare proiecte pentru a ob]ine finan]are european\ `n domeniul turismului. Astfel, trei proiecte `n valoare total\ de 800.000 de euro au fost aprobate – pensiunile “Vitoria Lipan”, “Diansebi” [i “Ramiroli”. Alte patru, `n valoare de 100.000 de euro fiecare a[teapt\ aprobarea, toate acestea viz=nd dezvoltarea activit\]ii turistice din M\lini.
N realizarea drumului peste St=ni[oara, o nou\ oportunitate turistic\
“Dup\ finalizarea acestor investi]ii [i cu g=ndul c\ [i al]i proprietari de terenuri vor amenaja locuri de cazare, Prim\ria M\lini se va implica pentru ob]inerea pentru comuna noastr\ c=t mai repede, a statutului de sta]iune turistic\. Am `naintat deja demersuri `n acest sens la Ministerul Dezvolt\rii Regionale [i Turismului”, a declarat primarul Petru Nistor. Conform unei prime estim\ri f\cute de primul gospodar al localit\]ii, `n urma dezvolt\rii activit\]ii turistice din comun\ au fost create peste 200 de locuri de cazare. Dac\ proiectele deja aprobate vor fi finalizate, capacitatea turistic\ a comunei va cre[te cu peste 150 de locuri, `n urm\torii doi ani.
Dar investi]iile privind transformarea M\liniului `ntr-o zon\ turistic\ cunoscut\ `n lume,  nu se opresc aici. Primarul Nistor a dorit s\ `nceap\ explica]ia cu o mul]umire adresat\ Consiliului Jude]ean [i pre[edintelui acestei structuri, Gheorghe Flutur pentru implicarea acestuia din urm\ `n modernizarea DJ 209B – V\leni – St=ni[oara – Borca. “~n acest fel, comuna noastr\ va avea o deschidere c\tre Valea Bistri]ei. Drumul care urc\ obcina [i apoi coboar\ spre Borca va fi reablitat iar eu ca primar [i consiliul local ne-am angajat s\ refacem “Crucea Talienilor” de pe Obcina St=ni[oarei. Vom realiza, de asemenea, trasee turistice pentru bicicli[ti dar [i pentru cei care doresc s\ parcurg\ pe jos aceast\ zon\. Mai mult, de la V\leni la St=ni[oara vor fi amenajate locuri de parcare [i spa]ii de camping” a spus primarul Nistor.
Turismul la M\lini poate constitui `nc\ de pe acum o alternativ\ onorabil\ fa]\ de marile sta]iuni turistice din jude], unde vechile cl\diri se pr\bu[esc f\r\ ca cineva s\ le poarte de grij\, cel mai la `ndem=n\ exemplu constituindu-l Vatra Dornei. La M\lini, `n aceast\ perioad\ a anului totul este curat, verde, proasp\t, peisajele sunt splendide iar gazdele sunt incomparabil mai primitoare dec=t recep]ionerii [i osp\tarii sictiri]i [i cleptomani din alte zone turistice, cu tradi]ie `n domeniu. Pe l=ng\ peisaj [i bun\ servire, se poate vizita Casa memorial\ Nicolae Labi[, dar [i M\n\stirea Slatina, ctitorie a voievodului Alexandru L\pu[neanu, aflat\ la doar cinci kilometri distan]\, Crucea Talienilor – amplasat\ la grani]a jude]elor Suceava [i Neam], pe traseul legendar al Vitoriei Lipan, `n c\utarea b\rbatului ei, a[a cum este descris `n romanul Baltagul de prozatorul Mihail Sadoveanu. Anul acesta a fost turnat\ funda]ia pentru construirea unei biserici din lemn, dup\ un model maramure[ean, `n satul Suha, cu sprijinul agen]ilor economici care `[i desf\[oar\ activitatea pe raza comunei. Consiliul Local a oferit terenul [i va asigura plata manoperei.
N investi]ii de milioane de euro `n infrastructura M\liniului
Alte investi]ii cresc de la un an la altul, `n M\lini. O sal\ de sport [i o baz\ sportiv\, cu teren de fotbal [i de handbal, va asigura condi]ii pentru echipe de sportivi s\ `[i petreac\ la M\lini cantonamentul, locurile de cazare fiind asigurate deja. {i aceste noi proiecte se realizeaz\ prin Compania Na]ional\ de Investi]ii. De cur=nd, `n comuna M\lini a fost finalizat un proiect de 2,5 milioane de euro, prin FADR pentru realizarea de re]ele de canalizare [i sta]ii de epurare `n satele M\lini, Poiana M\rului [i P=raie, precum [i pentru achizi]ionarea de utilaje [i echipamente pentru serviciile publice `n comuna M\lini. S-au realizat 30 de kilometri de canalizare, dou\ sta]ii de euprare, [apte sta]ii de pompare, s-a achiz]ionat un utilaj multifunc]ional Mercedes Unimag, care are dot\ri pentru mai toate necesit\]ile unei comunit\]i  – perie pentru strad\, lam\ pentru desz\pezit, frez\ pentru g\uri `n p\m=nt, cositoare, dispozitiv de tuns copacii, etc..
M\liniul mai are depuse proiecte pentru reabilitarea a 6,2 kilometri de dum comunal, pentru alimentare cu ap\, pentru reabilitarea [colii din M\lini iar un alt proiect a fost depus prin Casa Verde, pentru instalarea unei centrale termice [i panouri solare la aceea[i {coal\ “Nicolae Labi[“ din M\lini. “Sper\m ca [i aceste proiecte s\ fie incluse pe liste de finan]are. Trebuie s\ men]ionez eforturile pe care le face noul director al [colii, profesoara Gabriela Gogan, care [i-a dovedit din prima zi disponibilitatea de a se implica `n punerea `n practic\ a unui plan venit at=t de la {coal\ c=t [i de la Prim\rie, acela ca la unitatea de `nv\]\m=nt din M\lini s\ se `nfiin]eze dou\ clase de preg\tire profesional\: una de mecanizatori – exploatatori forestieri pentru b\ie]i [i o alta de osp\tar – buc\tar pentru tinerele din comun\”, a mai spus primarul Petru Nistor. (Neculai RO{CA)

Vezi si

Conf. univ. dr.  Carmen Cornelia Balan, distins membru al comunităţii academice sucevene, a încetat din viață

Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava a anunțat, sâmbătă,  trecerea la cele veșnice a doamnei conf. …

No comments

  1. niste gunoaie.mint de rup cu turismul lor.majoritatea betivi,femeile curve iar copii analfabeti.

  2. La acea partie parca esti in gara,nu prea ai unde sa stai,mancare sa mananci nu prea ai ce si la pensiuni sa mananci iar nu ai unde.La Filuta chipurile circuit inchis si nu-ti serveste nimic si in rest bati din poarta in poarta poate mananci ceva ce nu stii ce.

  3. Autoritatile locale habar n-au ce bogatii au prin zona . Peste ceva timp ( probabil pana la sfarsitul anului ) , vor afla despre ce-i vorba si vor vedea ca pot castiga de zeci de ori mai mult decat din turism . Daca vor sti sa-si valorifice pozitia .