Cum a ajuns comuna Suceviţa unul dintre cei mai importanţi creditori ai falimentarei COMINCO

Primarul comunei Suceviţa, Dorin Ioan Pânzar, este purtătorul de cuvânt al unuia dintre cei mai importanţi creditori ai firmei Cominco SA – Consiliul Local al comunei Suceviţa. Nu e departe timpul când se vorbea despre construirea unei pârtii de schi la Suceviţa, cu fonduri guvernamentale. Se întâmpla la începutul anului 2009. Ministerul Dezvoltării de la acea vreme a alocat suma de 100 de miliarde de lei vechi pentru această investiţie. In luna februarie a acelui an, au fosst alocaţi 20 de miliarde de lei vechi primăriei Suceviţa, cu destinaţia precisă ca această sumă să fie virată către SC Cominco SA, firmă care a câştigat licitaţia pentru realizarea pârtiei de schi. “Banii au fost plătiţi de primăria Suceviţa prin scisoare bancară către SC Cominco SA, firmă care a fost desemnată conform licitaţiei să facă lucrările aferente amenajării acestei pârtii de schi”, a explicat primarul Dorin Ioan Pânzar. Tot el a arătat că “Ministerul Dezvoltării şi Turismului urma să asigure finanţarea lucrărilor în valoare totală de 100 de miliarde de lei vechi. Banii s-au alocat integral. 20 de miliarde au fost viraţi de către Primăria Suceviţa în conturile Cominco, dar nu au început lucrările”, spune primarul Pânzar.
Situaţia s-a complicat pentru că Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina (FBORB), care revendică peste 160.000 de hectare de teren a pus în vedere primăriei Suceviţa faptul că terenul pe care ar fi urmat să se construiască pârtia de schi este revendicat. Este cert însă că suma de 20 de miliarde de lei vechi au fost viraţi în conturile Cominco în anul 2009, iar lucrătorii aucestei firme nu au executat nicio lucrare, Ministerul Dezvoltării şi Turismului a mai finanţat invetiţia cu încă 80 de miliarde de lei vechi doar că, pentru că lucrările nu s-au putut începe din cauza contestaţiei FBORB, aceşti bani nu au mai intrat în vistieria Cominco şi, la sfârşitul anului 2009, au fost retraşi la bugetul de stat. “Litigiul este pe rol. Datoria de la Cominco este greu de crezut că o vom mai putea recupera, mai ales că s-au adunat între timp majorări şi penalităţi de întârziere care au dublat, puţin spus debitul evidenţiat în contabilitatea primăriei Suceviţa. Pentru oamenii din zonă dar şi pentru turiştii care ne vizitează, ar fi fost mai bine dacă am fi schimbat încă de atunci locul în care să se amenajeze această pârtie de schi”, a concluzionat primarul Ioan Pânzar.
20 de miliarde, transformaţi prin majorări şi întârzieri la plată, în peste 45 de miliarde de lei vechi
Dincolo de aspiraţiile edilului de la Suceviţa, datoriile ce trebuie plătite în vistieria comunei rămân ca atare, mai devreme sau mai târziu inspectorii Curţii de Conturi urmând să constate în ce măsură o administraţie publică locală respectă sau nu legislaţia privind banul public. Faptul că au fost scăpaţi în sacul fără fund – Cominco, 20 de miliarde de lei vechi, transformaţi între timp în 45 de miliarde prin majorări şi penalităţi de întârziere, poate fi explicabil din punctul de vedere al autorităţilor locale sau centrale, dar se merită ca astfel de situaţii să întărească vigilenţa acestora pentru că este vorba de bani publici. Obiectiv de Suceava a arătat săptămâna trecută că, după intrarea în faliment, grupul de firme Cominco are de plătit 26 de milioane de euro la creditori, după intrarea în faliment. Băncile au de recuperat peste 20 milioane de euro, dările neplătite către bugetele de stat şi cele locale depăşesc şapte milioane lei, către 480 de angajaţi au fost acumulate restanţe salariale de aproape un milion lei. Cominco a raportat pierderi de 18 milioane lei în 2012, după şapte ani de profit, cauzate de blocarea banilor europeni. Tabelul preliminar al creanţelor, publicat la data de 19 iulie 2013, evidenţiază o datorie totală a SC Cominco SA în valoare de 113.712.560,22 lei. Cursul luat în calcul este cel din momentul deschiderii procedurii de insolvenţă, 1 euro la 4,3344 lei şi rezultă că echivalentul datoriilor este de 26.234.902,23 euro.
Principalii creditori sunt băncile, care au de recuperat 86.899.235,98 lei, după cum urmează: BANCA ITALO-ROMENA SPA – 4.200.768 lei;
BRD – 500.669, 01 lei; BCR – 72.679.651, 81 lei; BANCA TRANSILVANIA – 9.323.502, 22 lei; Unicredit TIRIAC BANK SA – 194.644, 94 lei; BRD SOGELEASE IFN SA – 350.743, 98 lei;
PIRAEUS LEASING ROMANIA IFN SA – 1.099.210, 54 lei;
UNICREDIT LEASING CORPORATION IFN SA – 229.053, 18 lei.
Rezultă o datorie totală de 88.578.243,7 lei, ceea ce înseamnă 20.436.102,73 euro.
Salarii neplătite şi datorii la stat neonorate
Un număr de 480 de angajaţi au rămas cu salarii restante în valoare totală de 993.833,23 lei, care a fost înscrisă în tabel drept creanţă salarială. Creanţele bugetare totalizează 7.015.060,68 lei, din care cea mai mare sumă revine Direcţiei Generale a Municipiului Bucureşti – 6.372.276 lei, considerată creanţă garantată. Au mai rămas “cu ochii în soare” primăriile Abrud – 112.036 lei, Frasin – 116.570 lei, Moldova Nouă – 186.449,49 lei. În plus, Primăria comunei Suceviţa are de încasat 4.534.000 lei, iar REGIA NATIONALA A PADURILOR – ROMSILVA 255.442,36, ambele sume fiind creanţe chirografare.
Firme care au rămas cu facturi mari neîncasate
Printre creditorii mai mari se numără: COMNORD SA Bucureşti – 4.068.567,13 lei; ELEKTRA INVEST SRL Bucureşti – 1.131.772,07 lei; PROIMSAT SA Râmnicu Vâlcea – 590.488,05 lei; CONSIX ARHITECT SRL Bucureşti – 482.926,64 lei; CONSTRUCTII UNU SA IASI – 363.199,21 lei; COMPANIA NATIONALA DE INVESTITII – 345.743,52 lei; LABIRINT COM SRL Frătăuţii Vechi, Suceava – 323.846,22 lei; PECOPAN SERV SRL Gura Humorului – 289.336,29 lei; NEST CM COM SRL Popeşti Leordeni, Ilfov – 260.127,57 lei;
SILKAT ELECTRIC GRUP SRL Chitila, Ilfov – 254.459,28 lei;
MERCOR FIRE PROTECTION SYSTEMS SRL Chitila, Ilfov – 228.646,09 lei; COMPANIA NATIONALA A CUPRULUI, AURULUI si FIERULUI MINVEST” SA DEVA – 215.650,31 lei;
OMV PETROM MARKETING SRL Bucureşti – 205.445,94 lei;
BIP CONSTRUCT APUSENI SRL Bistriţa, judeţul Alba – 181.542,59 lei; INSCOM SA Fălticeni – 179.085,87 lei;
BAZA DE APROVIZIONARE şi DESFACERE SA Suceava – 145.356,69 lei; SCHINDLER ROMANIA SRL Bucureşti – 129.500,17 lei.
Intrare în faliment şi revenire la cerere, la insolvenţă
La data de 05.04.2012, instanţa a dispus deschiderea falimentului în formă simplificată, în dosarul cu numărul 315/3/2012 depus la Tribunalul Bucureşti de către creditorul “Group Construct Invest” SRL Suceava, pentru o datorie de 540.701,56 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor executate în baza contractelor încheiate între părţi.
“Cominco” a atacat sentinţa cu recurs, iar la data de 09.05.2012 Curtea de Apel Bucureşti a dispus suspendarea provizorie a acestei sentinţe, până la soluţionarea recursului. Recursul a dat câştig de cauză datornicei şi a anulat sentinţa de deschidere a falimentului, dar a retrimis dosarul la Tribunalul Bucureşti pentru rejudecarea cauzei, rejudecare care ar continua şi astăzi.
După un an de la deschiderea primului proces, la data de 29.04.2013, “Cominco” se cere singură în insolvenţă, solicitare admisă la data de 15 mai, în dosarul cu numărul 17020/3/2013.
După şapte ani în care firma de construcţii a raportat profit, în 2012 a consemnat pierderi de 18.186.642 lei. (Neculai ROSCA)