Contestația la licitația de concesionare a Domeniului sporturilor de iarnă din Vatra Dornei a fost admisă

Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a admis acțiunea inițiată de unul dintre cei doi competitori la licitația de concesionare a pârtiei Veverița și a patinoarului din Vatra Dornei care a fost construit la baza pârtiei, precum și a tuturor bunurilor necesare derulării activității la aceste obiective. După cum a precizat recent Obiectiv de Suceava, municipalitatea dorneană nu a concesionat bunurile la care ne-am referit, ci a înființat în prealabil un serviciu destinat cu precădere iubitorilor sporturilor de iarnă – intitulat „Domeniul public al sporturilor de iarnă – Vatra Dornei” și în acest fel a putut iniția procedura de concesionare pe baza Legii nr. 100/2016.

Decizia CNSC a fost pronunțată în data de 26 ianuarie, dar probabil că nu a fost redactată încă – instanța administrativ-jurisdicțională bucureșteană nefiind obligată să transmită imediat motivarea, prin urmare este posibil să mai dureze chiar câteva săptămâni – și, ca atare, nu a fost încărcat în SEAP decât contestația formulată, nu și hotărârea luată în cauză și despre care CNSC a informat oficial atât autoritatea contractantă cât și contestatorul în data de 28 ianuarie. Din cele specificate însă pe portalul CNSC – „Admite contestația și dispune remedierea” – nu rezultă că instanța administrativ-jurisdicțională ar fi reținut măcar parțial un argument al autorității contractante Municipiul Vatra Dornei, aceasta deși pe lângă punctul de vedere formulat în raport de contestația depusă a mai transmis și două completări. Pare-se că inutil iar în aceste condiții rămâne de văzut cum va proceda autoritatea contractantă după primirea deciziei CNSC: își asumă continuarea litigiului la Curtea de Apel sau dă curs deciziei și remediază aspectele.

Nu este însă mai puțin important faptul că, cel puțin una dacă nu chiar două din solicitările făcute de contestator nu avea temei legal – „reevaluarea ofertei depuse de asocierea … și declararea acesteia ca fiind inacceptabilă și neconformă” și „recunoașterea ofertei subscrisei … ca fiind conformă, admisibilă și clasată pe locul I în clasamentul final, în urma aplicării criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare” deoarece Legea 101/2016 precizează, printre altele, la art. 27 despre soluțiile pe care le poate pronunța CNSC că „nu poate decide atribuirea contractului către un anumit operator economic, cu excepţia situaţiei în care acesta a fost desemnat de autoritatea contractantă sau calitatea sa de ofertant câştigător rezultă din informaţiile cuprinse în dosarul de soluţionare a contestaţiei”. Prin urmare, rămâne încă de văzut cum a motivat CNSC decizia deoarece simplul fapt că unui contestator i se poate da dreptate în ceea ce privește argumentele aduse, nu înseamnă că instanța administrativ-jurisdicțională îl poate și declara câștigător, ci numai în limita celor două excepții mai sus prezentate.

De fapt, aflându-se în situaţia în care contestaţia vizează rezultatul procedurii de atribuire şi CNSC a dispus remedierea – prin asta înțelegându-se o foarte probabilă reevaluare a ofertelor – Consiliul va indica – după cum este precizat în același articol 27 la Legii nr. 101/2016 – în mod clar şi precis limitele reevaluării, respectiv identitatea ofertelor care fac obiectul reevaluării, etapa/etapele procedurii de atribuire vizată/vizate de reevaluare şi măsurile concrete pe care le va adopta autoritatea contractantă în cadrul reevaluării.

Cu alte cuvinte, deși Municipiul Vatra Dornei nu se află deloc într-o poziție avantajoasă, nu se poate spune cu certitudine deplină – cel puțin deocamdată – că asocierea firmelor care a depus contestația admisă la CNSC (una din firme face parte dintr-o altă asociere care a câștigat o licitație similară pentru pârtia Rarăul de la Câmpulung Moldovenesc) va fi declarată câștigătoare. Ceea ce este însă cert rămâne faptul că licitația de concesionare a „Domeniului public al sporturilor de iarnă – Vatra Dornei” rămâne în continuare blocată și, prin urmare, este un minus în contul conducerii Primăriei.

Teoretic, conform studiului de oportunitate, era vorba de posibilitatea creării unui număr de 160 de locuri de muncă prin procedura de delegare a gestiunii, Municipiul Vatra Dornei a urmărit să concesioneze pentru o perioadă de 60 de luni (5 ani), gestiunea „serviciului de administrare a domeniului public al sporturilor de iarnă – Vatra Dornei”, precum și exploatarea bunurilor accesorii serviciului, cuprinse în așa numita infrastructura edilitar-urbană specifică aferentă serviciului respectiv. În caz contrar, procedura de concesionare a unor bunuri – nu a unui serviciu care administrează anumite bunuri – s-ar fi derulat conform Codului Administrativ.

Credem în continuare că este de remarcat – așa cum am susținut la precedentul articol pe această temă – că era preferabil ca licitația să fi avut loc vara (sau în sezonul cald, în orice caz), nu „pe repede înainte” când mai era o săptămână până la Ajunul Crăciunului iar deliberarea și atribuirea unui contract pe o perioadă de cinci ani și estimat la peste 3,5 milioane de euro – chiar dacă la Câmpulung Moldovenesc valoarea a fost de cel puțin patru ori mai mare – a avut loc tot cam „pe repede înainte”, adică într-o săptămână. Din cuprinsul contestației depusă – cu toate că și față de aceasta ar putea exista o remarcă acidă cu privire la invocarea eronată a HG 395/2000 care se referă la normele aferente Legii 98/2016, în mod evident trebuind invocată HG 867/2016 care se referă la normele aferente Legii 100/2016, în baza căreia a fost organizată licitația – rezultă că anumite aspecte puteau fi cumpănite mai bine de Primărie. Spre exemplu, ar necesita poate o mai bună edificare aspectul legat de valoarea totală estimată pentru concesionarea „serviciului de administrare a domeniului public al sporturilor de iarnă – Vatra Dornei”, precum și exploatarea bunurilor accesorii serviciului, cuprinse în infrastructura edilitar-urbană specifică a fost estimată de Municipiul Vatra Dornei și care la licitație a fost de 17.509.731 lei, fără TVA, deși valoarea de inventar a bunurilor mobile și imobile cuprinse în infrastructura edilitar – urbană aferentă serviciului scos la licitația prin concesionare este de 18.746.342,91 lei. În schimb, contestația depusă la CNSC pe 30 decembrie 2021 și înregistrată pe data de 3 ianuarie arată că au fost neglijate de către Municipiul Vatra Dornei anumite aspecte cu privire la codurile CAEN ale operatorilor din asocierea a cărei ofertă a fost declarată câștigătoare și corespondența acestora cu codurile CPV.

În orice caz, în loc să intre în iarnă cu un serviciu concesionat deja unui operator privat, Primăria Vatra Dornei se trezește că la jumătatea iernii abia dacă are posibilitatea soluționării acestui aspect. Asta nu a împiedicat desfășurarea unor competiții de anvergură la pârtia Veverița, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la imposibilitatea gestionării acesteia de către Primărie și imperativul concesionării către un operator privat, indiferent dacă este din Vatra Dornei sau din altă localitate.

Pârtia Veverița este una din cele patru pârtii de schi alpin de la Vatra Dornei, fiind inaugurată în data de 6 martie 2011, având o lungime de 790 metri și fiind în continuarea pârtiei Parc 2, accesul putând fi făcut atât din aceasta, cât și de pe strada Parcului. Cu o diferență de nivel de 180 de metri, pârtia inaugurată în 2011 are un grad de dificultate mediu și beneficiază de iluminat nocturn și instalație de producere a zăpezii artificiale, dar și de instalație de transport pe cablu (teleschi bipost). La baza acestei pârtii s-a adăugat patinoarul – suprafața fiind de 800 mp, construit relativ recent printr-un program specific de dezvoltare a turismului balnear – și parcarea cu o suprafață aproape la fel de mare cu 30 de locuri. Terenul aferent pârtiei – cu tot cu infrastructura conexă – este mult mai mare și se apropie de circa 10,5 hectare. Transportul pe cablu se efectuează cu instalația Teleschi de la domeniul public al sporturilor de iarnă – Vatra Dornei. De altfel, pe lângă pârtia ca tare și această instalație de transport, infrastructura edilitar-urbană specifică aferentă serviciului respectiv se constituie din următoarele bunuri considerate a fi „accesorii serviciului”: sistem de înzăpezit artificial – cămine, conducte, hidranți, sistem de pompare, pompe, echipamente, automatizări; bazin acumulare si captare; tunuri de zăpadă T40; maşina de bătut zăpada; clădire administrativă cu funcţiuni tehnologice, inclusiv dotări, inclusiv garaj mașină bătătorit zăpadă, stație de pompe; clădiri stație inferioară și stație superioară; sistem complex porți de acces și eliberare tichete/cartele/carduri; instalație de iluminat pârtie, instalații de alimentare cu energie electrică; echipament de protecție, siguranță și orientare; parcare auto; patinoar artificial în Parcul Municipal cu instalații de producere a gheții, instalație de iluminat, instalatii electrice, clădire administrativă cu bileterie complet echipată și spații echipare-dezechipare. (D.P.)