Consens USL – PDL la Suceava de susţinere a Regiunii BUCOVINA

Ieri, în Consiliul Judeţean Suceava, în urma unor dezbateri care au durat puţin peste o oră cu privire la un demers al celor de la PDL pentru înfiinţarea unei regiuni administrative care să se numească, în principiu, Bucovina s-a ajuns la un consens. Asta după ce între taberele politice au avut loc schimburi de replici şi nu toate erau pe subiect.
Nevrând să arate că sunt dispuşi să cedeze în faţa PDL, cei de la USL şi mai cu seamă PSD au încercat să îi determine să renunţe la Apelul pentru înfiinţarea Bucovinei ca regiune administrativă. Au fost invocate argumente de ordin juridic de ambele părţi, iar secretarul Consiliului Judeţean, Constantin Paşcu a înclinat balanţa spre USL atunci când a arătat în plen că nu consideră că proiectul este legal. Cu toate că nu a dat aviz de legalitate, Constantin Paşcu a spus că este “un proiect interesant şi foarte sensibil”. Cei de la PSD, amintindu-şi de o dispută mai veche cu PDL-ul pe care au pierdut-o în CJ tot pentru că nu au primit aviz de legalitate la un proiect, au făcut trimitere la această situaţie.
Cei de la PDL nu au vrut să renunţe, spunând că intenţia lor nu este de a face un proiect de hotărâre, ci de a lansa un APEL, lucru care nu este interzis de lege. Tot ei au spus că nu se compară interesul pentru Bucovina, pentru regionalizare faţă de interesul pentru o societate comercială.
Nu a fost nici aceasta o abordare uşor de digerat pentru niciuna din părţi, dar într-un final, după discuţii în care şi cei de la PSD au admis că nu le este pe plac proiectul de regionalizare aşa cum este avansat, s-a ajuns la un consens. A fost nevoie de diplomaţie din partea preşedintelui PSD al Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, care a ştiut însă să îi determine pe cei de la PDL să îşi nuanţeze poziţia şi într-un final a obţinut cam ce şi-a dorit: un mandat ca să reprezinte Suceava în discuţiile pe tema regionalizării.
PDL face o concesie, PSD reuşeşte să îşi pună în aplicare un plan propriu
Astfel, în şedinţa de vineri a CJ Suceava, cei de la PDL şi-au retras proiectul de Apel privind înfiinţarea regiunii Bucovina, după ce Cătălin Nechifor le-a promis, în plen, că “pe baza Apelului dumneavoastră vom elabora (în cursul săptămânii viitoare – n.red.) un alt APEL, într-un format mai bun, mai complet”. Seful administraţiei judeţene a insistat pe necesitatea ca demersul să nu fie unul politic, indiferent că este din partea unui partid sau a mai multor partide, Cătălin Nechifor dorind să fie antrenate în acest demers şi mai multe ONG-uri, mediul universitar şi reprezentanţi ai minorităţilor. Astfel, proiectul celor de la PDL a rămas la nivel de informare acceptată de toţi ceilalţi consilieri, dar care oricum va fi modificată în zilele viitoare.
La solicitarea lui Cătălin Nechifor s-a constituit un grup de lucru pe care el l-a numit „o constituantă a Sucevei” care va elabora un draft al Apelului de înfiinţare a regiunii Bucovina, dar mai bine elaborat ştiinţific şi juridic. Din grupul de lucru fac parte reprezentanţi de la partidele din Consiliul Judeţean Suceava: Cristina Teodorovici (PNL), Radu Pentiuc (PDL), Virginel Iordache (PSD) şi Grigore Sorin Isopescu (PP-DD). PC Suceava are un singur consilier judeţean care, însă, nu a fost inclus în grupul respectiv.
De asemenea, va fi organizată o dezbatere publică vizând înfiinţarea regiunii Bucovina. Asta în condiţiile în care la şedinţa de ieri a CJ Suceava s-au aruncat de o parte şi de alta acuze, ba că PDL nu a participat la dezbaterea de la Universitate unde a fost de faţă Cătălin Nechifor, ba că nici Cătălin Nechifor nu a participat la dezbaterea organizată de Facultatea de Litere de la Universitatea suceveană. De data aceasta, fiind o dezbatere rezultată în urma unui consens politic, este de presupus că vor fi invitaţi să-şi expună punctele de vedere poate diferite cu privire la regionalizare reprezentanţi ai mediului universitar, ai tuturor partidelor politice din judeţ, ai ONG-urilor şi ai minorităţilor naţionale. După ce vor fi formulate concluziile, Cătălin Nechifor va fi mandatat să facă demersuri la nivel central pentru înfiinţarea regiunii Bucovina, dar vor fi discuţii şi cu posibili parteneri din Botoşani şi Neamţ.
Consensul a fost precedat de contre puternice, PSD insista pe ilegalitate iar PDL nu a vrut sub nicio formă o regionalizare ca a lui Dragnea
Până la acest consens, de altfel încă destul de firav, cu privire la Bucovina, a fost o cale destul de spinoasă. Cei de la PNL nu au luat deloc cuvântul în şedinţă şi au lăsat totul pe PSD. Cei de la PP-DD au fost ca şi inexistenţi la dezbatere, iar PDL a luptat cum a putut ca să nu se irosească demersul său politic.
De la bun început preşedintele CJ Suceava a spus că proiectul este ilegal şi ar trebui să fie abordată „o variantă corectă” care ar consta într-un concept serios, de dezbatere mai largă şi cu alte zone decât cele politice. „Ne bucurăm că vă gândiţi la aşa ceva. Noi aici avem însă un Apel cu şapte argumente”, a replicat Vasile Ilie, menţionând de la început că un APEL nu încalcă legislaţia în vigoare. Tot Cătălin Nechifor a atacat demersul celor de la PDL arătând că judeţul Suceava are zone care nu au fost cuprinse în vechea provincie a Bucovinei şi că în proiectul iniţiat nu sunt clarificate unele limite administrative. Preşedintele CJ Suceava a continuat să susţină că demersul celor de la PDL nu este legal spunând, ironic, că în acest fel poate veni cineva, la un moment dat, să propună ca Bucovina să treacă la Austria.
Atât Dan Dascălu, cât şi Cristian Irimie au răspuns că esenţa acestui APEL este de a arăta autorităţilor centrale că o regiune cu şase judeţe – aşa cum este în proiectul de regionalizare avansat de vicepremierul Liviu Dragnea – nu este capabilă să aducă bunăstare locuitorilor din cele şase judeţe. “Dorim altceva decât proiectul vicepremierului Dragnea. Luaţi ca atare Apelul iniţiat de grupul consilierilor judeţeni ai PDL, citind corect”, a spus Cristian Irimie. In ce priveşte menţionarea Bucovinei ca posibilă regiune, Dan Dascălu a spus că argumentele aduse nu ţin doar de istorie, ci şi de actualitate, iar Cristian Irimie a spus că este o variantă de denumire, însă la fel de bine pot fi şi alte denumiri ca de exemplu „Moldova – nord”.
Comparaţii cu regiunea lui Mazăre
Cătălin Nechifor a spus că este foarte important ca să existe şi un suport al discuţiei pe regionalizare care să exceadă limitelor administrative ale Sucevei. El a spus că sunt necesare discuţii cu cei din judeţul Botoşani şi posibil chiar cu cei din judeţul Neamţ. Aici a fost unul din puţinele lucruri unde s-a întrevăzut imediat consensul între politicieni, deşi modul de a pune problema a rămas diferit. Cei de la PDL au spus că în limitele respectivei regiuni pe care doresc să o înfiinţeze în nodrul ţării pot să figureze judeţul Botoşani, judeţul Neamţ şi chiar o parte din Iaşi – probabil o trimitere la faptul că în vechiul judeţ Baia au fost incluse mai multe localităţi care acum fac parte din judeţul Iaşi. Radu Pentiuc, unul din cei ce au semnat şi iniţiat proiectul privind APELUL de înfiinţare al regiunii Bucovina, a adus ca argument destul de convingător faptul că înfiinţarea unor noi regiuni pe locul celor opt „regiuni de dezvoltare” create cu zece ani în urmă este o soluţie contraproductivă. El a arătat că deşi regiunile de dezvoltare s-au făcut pentru a echilibra dezvoltarea economică, la zece ani de la înfiinţarea lor se constată că sunt dezechilibre foarte mari în continuare.
Unul din argumentele aduse de Cătălin Nechifor a fost acela că, în CJ pot să fie dezbătute proiecte de interes judeţean, nu naţional. Replica a venit de la Dan Dascălu care a întrebat dacă regionalizarea este lipsită de interes pentru judeţul nostru şi a continuat făcând trimiteri acide la o situaţie de la Constanţa. “Acolo, la Constanţa, unde este primar un urmaş de-a lui Che Guevara s-a putut rupe regiunea de Sud-Est în două şi să se prevadă înfiinţarea regiunii administrative a Dobrogei. Aici de ce nu?”, a spus Dan Dascălu. Acesta este tabloul discuţiilor care au premers consensului între USL şi PDL pe tema regionalizării.
Nechifor: “Acum este momentul propice pentru intrarea în joc”
Pe de altă parte, după ce şedinţa s-a încheiat, preşedintele CJ Suceava a ţinut o conferinţă de presă în care a arătat că formatul propus iniţial de PDL al Apelului pentru înfiinţarea regiunii Bucovina nu a fost unul „bine maturat”. El a ţinut să le mulţumească celor de la PDL pentru că au dat dovadă de înţelegere şi s-a ajuns la un consens.
Totuşi, şeful administraţiei judeţene nu a pierdut ocazia să spună că se bucură de faptul că proiectul celor de la PDL, iniţiat când se aflau la guvernare, şi care viza desfiinţarea judeţelor nu va mai fi aplicat. “Au uitat că desfiinţarea judeţelor ducea la creşterea cheltuielilor pe care le aveau de făcut cetăţenii”, a declarat Cătălin Nechifor. El a mai spus că era mai bine dacă toate argumentele aduse de PDL în şedinţa de vineri a CJ Suceava erau menţionate în mandatul trecut, când planul de regionalizare presupunea şi desfiinţarea judeţelor.
Cătălin Nechifor a susţinut că acum este momentul oportun ca Suceava să intre în joc în procesul de regionalizare. Asta pentru că, în felul în care s-au aşezat lucrurile pe plan politic, procesul de regionalizare pare să fie unul de durată. Din punctul de vedere al lui Cătălin Nechifor, cel mai probabil regionalizarea ar putea să aibă loc abia în partea a doua a anului viitor, într-un interval de timp care să fie aproape sau chiar să coincidă cu alegerile prezidenţiale. „Nu am spus niciodată că nu vreau o regiune cu capitala la Suceava. Spun doar că acum este momentul propice pentru intrarea în joc”, a declarat Cătălin Nechifor. El a adăugat că face aceste afirmaţii în condiţiile în care este doctorand pe regionalizare la Academia de Studii Economice Bucureşti.
Cum a fost abordată regionalizarea până acum la centru, dar şi în Suceava şi în alte zone din ţară
Menţionăm că în mandatul precedent au fost discuţii cu privire la regionalizare, iar o parte din liderii PDL aveau o abordare similară cu cea a lui Traian Băsescu care dorea înfiinţarea a opt regiuni administrative pe structura celor de dezvoltare, iar alţii de la PDL voiau înfiinţarea între 12 şi 16 regiuni.
Guvernul susţinut de PDL a picat la o moţiune de cenzură cu o lună înainte de campania electorală de la alegerile locale, iar premierul Victor Ponta a declarat, la Suceava, după alegeri, că regionalizarea trebuie să se producă, cel mai probabil în 2013, iar varianta cu opt regiuni administrative pe structura regiunilor de dezvoltare este cea mai la îndemână. Totuşi, Victor Ponta a precizat că deşi vor fi înfiinţate regiuni, nu se vor desfiinţa judeţele care vor rămâne ca subdiviziuni administrative ale regiunilor.
Si vicepremierul PSD, Liviu Dragnea, a dat semnale că merge pe aceeaşi abordare cu opt regiuni. Asta ar fi însemnat că Suceava va face parte dintr-o regiune cu încă cinci judeţe – Iaşi, Neamţ, Botoşani, Bacău şi Vaslui – iar capitala va fi la Iaşi. Recent, în urma unor presiuni foarte mari la nivel central, se pare că şi Liviu Dragnea a acceptat ca la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Est – judeţele Constanţa, Tulcea, Galaţi, Brăila, Vrancea şi Buzău – să fie înfiinţate două regiuni administrative, una fiind alcătuită din judeţele Constanţa şi Tulcea.
Alte demersuri nu au fost luate în considerare, deşi în Bihor a fost semnat încă de la începutul anului un pact politic între partide ca să se susţină înfiinţarea bunei regiuni care să aibă centrul la Oradea, cei de acolo nedorind să facă parte din regiunea care să aibă capitala la Cluj. O altă încercare a fost cea a Sibiului, primarul Kalus Johannis spunând la un moment dat că acesta este motivul pentru care a ajuns la vârful PNL.
PDL Suceava a avut în mandatul precedent o atitudine prudentă, lăsând uneori să se înţeleagă că se doreşte o regiune măcar cu judeţul Botoşani, dacă nu şi cu Neamţul. Vasile Ilie a lansat, la un moment dat, varianta ca regionalizarea să fie făcută pe structurile curţilor de apel din ţară, fiind 15 la număr fără cea militară a cărei competenţă este pe tot teritoriul României. O astfel de variantă ar satisface şi proiectul „Suceava – capitală de regiune”, Bacăul fiind de asemenea centrul unei regiuni din care ar mai face parte judeţul Neamţ, iar Iaşiul ar fi regiune cu tot cu judeţul Vaslui. De asemenea, Constanţa ar fi regiune cu tot cu judeţul Tulcea, iar Oradea cu tot cu judeţul Satu – Mare. (Dan PRICOPE)