Compromisuri pe bani europeni – Modernizarea statiei de epurare a pendulat, ani de zile, `ntre termene am=nate si facturi grase

N de la bun `nceput, proiectul ISPA a debutat la Suceava sub auspiciile unei mari incertitudini cu privire la `ncadrarea `n termenele stabilite pentru finan]are, dar [i cu privire la executarea propriu – zis\ a lucr\rilor n la sta]ia de tratare – epurare a apelor uzate au fost planificate lucr\ri contractate pentru o sum\ ce dep\[e[ste 13 milioane de euro n de[i ini]ial autorit\]ile locale d\deau ca exemplu modul bun de desf\[urare a lucr\rilor, doar prelungirea Memorandumului de finan]are de c\tre Comisia European\ [i a mai f\cut posibil\ continuarea acestora n primarul Ion Lungu a declarat c\ dac\ nici aceste termene nu se respect\, exist\ posibilitatea ca o parte din facturi s\ nu se mai achite, suma avansat\ de primar `n aceast\ situa]ie fiind de p=n\ `ntr-un milion de euro
Proiectul de reabilitare a sta]iei de epurare [i a unor por]iuni din re]elele de ap\ [i de canalizare a municipiului Suceava, finan]at cu fonduri europene nerambursabile atrase prin aplica]ia ISPA, a debutat de la bun `nceput sub auspiciile unei incertitudini semnificative `n ce prive[te posibilitatea de a fi dus la bun sf=r[it toate lucr\rile. Cel mai mare proiect de acest gen de dup\ 1989 din Suceava are o valoare de aproape 52,6 milioane euro, debutul s\u fiind am=nat ani `n [ir ba din cauza documenta]iilor `ntocmite mai t=rziu, ba din cauza unor aspecte ce ]in de finan]are.
Ini]ial, proiectul avea o valoare de peste 70 de milioane de euro, apoi pentru c\ documenta]ia s-a `ntocmit mai greu s-a diminuat valoarea `n jurul sumei de 45 de milioane din care trei sferturi reprezentau fonduri europene nerambursabile, dar la licita]iile ]inute `nainte de criz\ au rezultat sume mult mai mari, motiv pentru care s-au f\cut demersuri `n vederea supliment\rii fondurilor.
Tot acest parcurs birocratic a avut repercursiuni destul de mari `n ce prive[te derularea lucr\rilor iar unul din exemplele cele mai elocvente este chiar la sta]ia de tratare [i epurare a apelor uzate din municipiul Suceava. Contractantul a fost firma spaniol\ Dytras care s-a angajat ca s\ fac\ lucr\ri `n valoare de 13,6 milioane de euro.
„Sta]ia de epurare este f\cut\ de prin anii 60. Tehnologia folosit\ la aceea dat\, cu tot cu modific\rile ulterioare, nu era conform\ cu standardele din Vestul Europei. Practic, a trebuit s\ facem o nou\ sta]ie de epurare”, a explicat inginerul Ion Postolache, coordonatul unit\]ii `nfiin]at\ de SC ACET SA Suceava pentru implementarea proiectului ISPA. Lucrarea a fost de la bun `nceput una foarte grea iar, dup\ cum a l\sat Ion Postolache s\ se `n]eleag\, s-au f\cut de la bun `nceput unii pa[i gre[i]i.
Primul dintre ace[tia a fost `n ce prive[te neconcordan]ele dintre termenele de finan]are [i cele de derulare efectiv\ a lucr\rilor ]in=ndu-se cont de anumite etape din procesul tehniologic. Astfel, proiectan]ii – un consor]iu de firme germane `mpreun\ cu o societate rom=neasc\ – au spus de la bun `nceput c\ pentru a se face lucr\ri de calitate este nevoie de 41 de luni. Aici a `nceput problema pentru c\ de la Ministerul Finan]elor [i, din c=te se pare, de la Comisia European\ au fost trimise semnale clare c\ lucrarea trebuie f\cut\ `n 29 de luni pentru a se `ncadra `n schema de finan]are. Cu alte cuvinte, s-a pornit de la ideea gre[it\ c\ banii `nt\resc betonul.
n balon de oxigen de la CE [i Ministerul Finan]elor
Procedura fiind deja `n bun\ m\sur\ parcurs\, nu s-a putut da `napoi [i contractul s-a semnat ]in=ndu-se cont de oferta declarat\ c=[tig\toare `n urma licita]iei organizat\ la Bucure[ti. Memorandumul de finan]are al lucr\rilor pe tot proiectul ISPA de la Suceava a fost semnat de Comisia european\ la data de 29 noiembrie 2005 iar Guvernul l-a semnat abia `n martie 2006. De atunci, au trecut doi ani p=n\ s\ se parcurg\ toate fazele de organizare a licita]iilor [i de semnare a contractelor, astfel `nc=t abia `n martie 2008 s-au semnat [i cele trei contracte de execu]ie a lucr\rilor.
„Am fost ultimii care am semnat contractele pe programul ISPA din toat\ ]ara. Ni s-a sugerat, atunci, c\ avem [anse foarte pu]ine s\ ducem la cap\t lucr\rile [i s\ ne `ncadr\m `n prevederile din Memorandumul de Finan]are”, ne-a mai spus Ion Postolache. El spune c\, spre deosebire de Suceava, alte administra]ii din ]ar\ cum ar fi Boto[aniul sau Deva au debutat `naintea Sucevei [i erau creditate cu [anse mai mari de a duce la cap\t lucr\rile. ~n condi]iile `n care Memorandumul de Finan]are prevedea ca ultimile pl\]i s\ se fac\ la finele anului 2010.
La sta]ia de tratare – epurare din Suceava s-a lucrat, uneori, pompieristic iar alteori cu mult\ lentoare. Ceea ce la `nceput p\rea s\ debuteze c=t mai bine posibil are [ase s\ finalizeze destul de prost. Firma Dytras era creditat\, `n primele luni, ca fiind cea care respect\ graficele de lucr\ri [i chiar face mai mult dec=t at=t. Asta `n compara]ie cu firmele care f\ceau lucr\ri tot `n cadrul programului ISPA, dar pe compoenentele de canalizare [i de ap\, unde se `nregistrau `nc\ de la bun `nceput decalaje mari `ntre termene.
Minunea nu a ]inut mult [i probleme au `nceput s\ apar\. Mai `nt=i s-au semnalat `n ce prive[te derularea lucr\rilor, apoi unele probleme cu subantreprenorii. Spre finalul anului trecut, situa]ia devenise destul de sumbr\, mul]i din cei implica]i `n acest proiect `ndoindu-se de faptul c\ lucr\rile vor putea fi duse la cap\t. Au fost adu[i speciali[ti din Spania, s-a `ncercat m\rirea ritmului de lucru, dar p=n\ la urm\ nu s-a reu[it dec=t o recuperare a termenelor astfel `nc=t s\ existe speran]a c\ se puteau duce lucr\rile la cap\t `n cursul anului 2011.
~ntre timp, balonul de oxigen a venit din partea Comisiei Europene [i Guvernului Rom=niei prin Ministerul Finan]elor. Astfel, pentru mai multe administra]ii unde se derulau proiecte cu finan]are prin ISPA printre care [i Suceava, s-a prelungit cu `nc\ un an de zile Memorandumul de Finan]are. Asta `nseamn\ c\ facturile pot fi pl\tite p=n\ la finele anului 2011, nu doar p=n\ la finele anului 2010.
n ACET sper\ ca lucr\rile s\ fie gata la sta]ia de epurare p=n\ la 30 iunie
La ora actual\, din cele aproape 52,6 milioane de euro c=t a `nsumat valoarea la lucr\rile pe re]elele de ap\ [i canalizare, la sta]ia de epurare, precum [i la firma de consultan]\, mai sunt de achitat sume de ordinul milioanelor de euro. Potrivit celor spuse de Ion Postolache, datele cu privire la sumele `nc\ nepl\tite sunt sub caracter confiden]ial, ceea ce este public fiind valoarea total\ a celor contractelor. Cu toate acestea, primarul Ion Lungu a l\sat s\ se `n]eleag\ c\ prelungirea cu un an a Memorandumului de finan]are a `nsemnat mult pentru firme, `n cazul Dytras fiind vorba de cel pu]in un milion de euro.
Men]ion\m c\ afirma]ia primarului a fost f\cut\ `n contextul `n care reprezentan]ii societ\]ii ACET SA Suceava [i-au manifestat `ngrijorarea fa]\ de `nt=rzierea unor lucr\ri. Ion Lungu a replicat c\ nu are niciun fel de emo]ie `n aceast\ privin]\ [i a motivat c\ sunt sume, at=t din cele neeligibile `n proiectul ISPA, c=t [i din cele ce au fost catalogate ca eligibile pe care firmele le au de `ncasat iar dac\ nu se vor ]ine de termene, se vor aplica penalit\]i.
~ntrebat cu privire la sta]ia de tratare [i de epurare a apelor uzate, Ion Lungu a spus c\ avertismentul este valabil [i `n acest caz iar c\, din ceea ce are el la cuno[tin]\, suma p=n\ la care s-ar putea pune eventuale penalit\]i ar putea dep\[i un milion de euro. Exist\, `ns\, [i unele indicii conform c\rora diferen]a dintre valoarea total\ contractat\ [i cea pentru care s-au f\cut pl\]i `n contul avansului [i a facturilor emise pentru lucr\rile de la sta]ia de epurare ar fi de cel pu]in dou\ ori mai mare. Practic, dac\ aceste indicii se confirm\, nefinalizarea la termen a lucr\rilor de la sta]ia de tratare – epurare poate avea chiar consecin]e mai grave sub aspectul pl\]ilor ce nu vor mai putea fi f\cute `n caz de nerealizare a graficelor propuse.
De cealalt\ parte, inginerul Ion Postolache spune c\ `n acest an sunt [anse ca lucr\rile s\ fie terminate p=n\ la finele lunii iunie, astfel `nc=t p=n\ la data de 15 octombrie, dat\ p=n\ la care fusese `ncheiat contractul, s\ poat\ s\ fie f\cute [i probele tehnologice. „Noi am solicitat ca p=n\ la mijlocul anului s\ fie finalizate construc]iile civile, mecanice [i electrice. La data de 30 iunie este posibil\ finalizarea lucr\rilor. Toate construc]iile civile sunt realizate la ora actual\ iar partea mecanic\ la fel, cu excep]ia unor remedieri ce ar mai trebui f\cute”, a spus reprezentantul societ\]ii ACET.
n consultan]a programului ISPA la Suceava: la toate capitolele au fost discu]ii [i probleme de-a lungul anilor
Foarte interesant\ este, `ns\, abordarea cu privire la firma EPTISA, cea care a `ncheiat contractul de consultan]\. Firma respectiv\ are de `ncasat aproape 3,1 milioane de euro [i nimeni nu s-a pl=ns, p=n\ `n prezent, de serviicile oferite. Nu se aminte[te nimic despre faptul c\ ar putea fi date penalit\]i, ba din contr\, ni se spune c\ nu era cadrul pentru a fi cerute asemenea sanc]iuni pentru c\ nu s-a ie[it din termen, c=t\ vreme acesta a fost prelungit. „EPTISA a avut mereu nemul]umiri. Nu s-a pus `ns\ problema penalit\]ilor pentru c\ nu s-a dep\[it termenul din contract”, a mai spus Ion Postolache.
Pe de alt\ parte, singura dat\ c=nd cei de la EPTISA au sugerat la Prim\rie c\ trebuie reziliat un contract a fost `n 2009, [i acela nu cu privire la Dytras, ci cu privire la firma care contractase luc\rile la ap\. Atunci li s-a r\spuns c\ din nou era pericol de a se pierde din finan]are [i de atunci reprezentan]ii EPTISA la [edin]ele de la Prim\rie s-au ab]inut ca s\ mai vin\ cu asemenea sugestii tran[ante, at=t la firmele ce `ncheiaser\ conrtactul pentru reabilitarea re]elelor de ap\, c=t [i la cele care `ncheiaser\ contractele cu privire la canalizare [i la sta]ia de epurare.
Pe de alt\ parte, cei de la ACET sus]in c\ `ntre Dytras [i EPTISA au fost [i unele diferende de opinii, dar care nu s-au manifestat dec=t cu pu]ine excep]ii `n public, la [edin]e. „Aceste diferen]e de opinii sunt absolut normale”, a mai declarat Ion Postolache, ad\ug=nd c\ tendin]a contructorului este cea de a face c=t mai mul]i bani [i de aceea consultantul, care are rol similar unui de diriginte de [antier, poate s\ intre mai des `n conflict cu executantul.
Pe de alt\ parte, `n timp ce sumele care au mai r\mas de `ncasat de c\tre firmele care au contractat lucr\rile sunt de ordinul milioanelor de euro, cei de la EPTISA au `ncasat cam 90% din valoarea total\ a contractului.
n milioane de euro sunt `n joc pentru Dytras
Din c=te se pare, sumele de bani care `nc\ mai sunt `n joc au fost destul de motivante pentru cei de la Dytras. Pe [antierul de la sta]ia de epurare putea fi v\zu]i, zilele trecute, mai mul]i muncitori [i c=teva utilaje care lucrau de zor `n diferite puncte.
Pe de alt\ parte, la sta]ia de epurare nu a putut fi g\sit\ nicio persoan\ care s\ dea rela]ii suplimentare cu privire la lucr\rile executate. Ni s-a comunicat c\ abia `n cursul s\pt\m=nii viitoare vine reprezentantul din Spania care este abilitat s\ ofere informa]ii mass-media iar p=n\ atunci singurele puncte de vedere sunt cele exprimate la [edin]ele organizate la Prim\rie. De altfel, la cel pu]in la ultimele [edin]e, de regul\ cel care vorbe[te cel mai mult este primarul iar cei de la Dytras obi[nuiesc s\ r\spund\ scurt [i s\ `ncerce s\ fie c=t mai s\raci `n afirma]ii.
Un alt aspect destul de comic a fost grija unor angaja]i de la birourile amenajate de cei de la Dytras pe la sta]ia de epurare. Ei au `ntrebat pe reporter cum a ajuns acolo f\r\ s\ aib\ casc\ de protec]ie `n cap [i au spus c\ trebuie s\ aib\ o grij\ foarte mare pentru a nu se `nt=mpla vreun accident [i s\ fie sanc]iona]i pe linie de protec]ie a muncii. La prima vedere, preocuparea lor putea fi credibil\, numai c\ pe [antierul unde lucrau muncitorii, doar unul din ei purta o casc\ de protec]ie de culoare alb\, ceilal]i lucr=nd f\r\ a avea a[a ceva iar pe angaja]ii din birouri nu p\rea s\ `i deranjeze acest lucru. (Dan PRICOPE)