Prefectul Sucevei va fi audiat de Comisia parlamentară de anchetă privind românii care au plecat la cules sparanghel

In plină perioadă în care Suceava și alte 8 localități din împrejurimi erau în carantină, zeci de suceveni au fentat legea și au plecat la muncă în străinătate. O parte dintre ei proveneau din Pătrăuți, unde chiar primarul le-a dat “adeverințe” că pot pleca la muncă. Cei mai mulți suceveni care n-au respectat măsurile în perioada stării de urgență și voiau să ajungă în străinătate au fost prinși pe Aeroportul din Cluj. Membrii comisiei respective susțin că vor să afle cum s-a putut ca în perioada Ordonanțelor românii să fie duși la muncă în străinătate și, în cazul Sucevei, cum au ajuns oamenii tocmai la Cluj 

Comisia parlamentară de anchetă privind românii care au plecat la cules de sparanghel în străinătate a decis marți, în ședință, să îi audieze pe prefecții de Suceava și Cluj, a anunțat președintele comisiei, senatorul PSD Radu Oprea, care a făcut un apel către toate instituțiile să răspundă solicitărilor primite de la parlamentari.

La reuniune au fost prezentate documente, a fost audiată telefonic o persoană din Bistrița-Năsăud și s-a luat decizia de a fi chemați la comisie mai mulți oficiali, relatează Agerpres.

Întrunită în prima sa ședință pe 6 iulie, comisia de anchetă și-a stabilit regulamentul și tot atunci s-a decis și trimiterea de scrisori către toate instituțiile implicate în situația care a dus la prezența a 2.000 de români, în perioada stării de urgență instituite ca urmare a epidemiei de COVID-19, pe Aeroportul din Cluj Napoca, pentru a pleca din țară.

Radu Oprea a precizat marți că, până acum, instituțiile respective nu au confirmat că vor veni la audieri. “Nici răspunsurile pe care ar fi trebuit să le primim nu au sosit. Doar două instituții dintre cele 11 cărora le-am trimis solicitări au răspuns. Este un fel în care instituțiile din România, Guvernul României înțelege să trateze Parlamentul. Eu solicit Guvernul României, solicit conducătorilor instituțiilor să transmită de urgență, cu celeritate, să răspundă la toate întrebările pe care le-am pus în corespondența transmisă către domniile lor”, a declarat senatorul.

Potrivit lui Oprea, până în prezent au răspuns Instituția Prefectului din Cluj și Consiliul Județean Suceava, însă din punctul de vedere al comisiei nu conțin informațiile de care este nevoie. “Drept urmare am decis ca săptămâna viitoare, când vom avea următoarea comisie, să invităm prefectul județului Suceava, prefectul județului Cluj, dacă se va însănătoși și îi urez acest lucru, prefecții județelor din zonele de tranzit și, de asemenea, comandanții dispozitivelor, cum sunt inspectorii-șefi de poliție din aceste județe”, a informat social-demo­cratul.

De asemenea, vor fi invitați la comisia de anchetă directorul Aeroportului din Cluj și șeful Autorității Aeronautice, “pentru ca parlamentarii să afle de unde au primit comenzile pentru acele zboruri charter”.

“Sunt foarte multe solicitări pe care le vom trimite către alte instituții pentru a afla lista pasagerilor care au fost prezenți la Cluj și încercăm în continuare să luăm contact cu persoanele care au fost atunci pe aeroport. Personal, am vorbit, poate, cu 20 dintre ei. Până astăzi cei cu care am vorbit au refuzat să intre într-un dialog cu comisia de anchetă, pentru că le este teamă că vor pierde relațiile pe care le au cu firmele respective, cu agențiile de intermediere fie din România, fie din Germania și am constatat că există o neîncredere în autoritățile statului român, ei spun că nimeni nu-i protejează. Dorim ca această comisie de anchetă să le dea acea încredere că într-adevăr suntem alături de ei și că demersurile noastre sunt pentru aflarea adevărului și a felului în care a fost posibil ca 2.000 de români să fie pe Aeroportul din Cluj în aceeași zi, în ciuda ordonanțelor militare care ne interziceau să ieșim din casă fără a completa o declarație”, a detaliat Radu Oprea.

Felul în care au ajuns la Cluj pe timpul pandemiei este un alt subiect aflat pe agenda comisiei parlamentare de anchetă. “Şi la această întrebare vom găsi răspunsul împreună cu colegii mei din comisia de anchetă”, a completat Oprea.

Reamintim că în perioada în care a fost declarată în România stare de urgență, iar municipiul Suceava și alte 8 localități din împrejurimi au fost în stare de carantină, pe Aeroportul din Cluj au ajuns zeci de suceveni care au plecat la muncă în Germania. O parte dintre aceștia erau de loc din comuna Pătrăuți, aflată în carantină. Mai mult, oamenii plecau din zona izolată chiar cu adeverință de la primar.  Pe acte scrie că posesorul nu apare în baza de date a Direcției de Sănătate Publică Suceava ca fiind izolat acasă sau în carantină.

Astfel, la îneputul lunii aprilie,  pe Aeroportul din Cluj printre cei aproape 2.000 de români care ajunseseră pe Aeroportul clujean ca să plece la muncă în Germanianse afla și un grup de câteva zeci de persoane din comuna carantinată Pătrăuți.

Sătenii aveau asupra lor niște adeverințe eliberate de Primăria Pătrăuți prin care demonstrau că nu se regăsesc în evidența autorităților locale ca fiind izolați la domiciliu sau în carantină instituționalizată.

Potrivit documentului adeverința a fost eliberată „spre a-i servi susnumitului/ei pentru munca sezonieră în UE”. Contactat , primarul comunei Pătrăuți, Adrian Isepciuc, a spus că a eliberat aproximativ 30 de adeverințe. El a spus atunci că ­do­cumentele i-au fost cerute de localnici pentru a fi prezentate angajatorilor din Germania și Olanda. Primarul a mai spus că adeverințele nu aveau rolul de a-i ajuta pe posesorii lor să iasă din carantină sau să călătorească pe distanțe mari.

Conform legii, cetățenii din localitățile aflate în carantină nu au dreptul să plece la muncă în alte zone. De asemenea, primarii nu au dreptul să acorde documente de călătorie sau de liberă trecere pentru cetățenii aflați în carantină.

De asemenea, o altă șmecherie folosită de sucevenii aflați în acele zile în zona carantinată a fost de a-și schimba în mare grabă actele de domiciliu, pe la vreo cunoștință din afara municipiului Suceava sau a celor 8 localități apropiate din care nu se putea ieși. (O.S.)