Friday , February 3 2023

Ciotul de centură rămas neterminat, demonstraţia perfectă a blocajului total al investiţiilor din Suceava

In lungul lanţ al păcălelilor privind investiţiile din judeţul Suceava, acum se spune că bani ar fi, selecţia de oferte s-a făcut, dar CNADNR a cerut clarificări de la firmele ofertante care s-au înscris în competiţia pentru finalizarea lucrărilor la şoseaua de centură a Sucevei. Abia după ce aceste clarificări vor fi transmise la CNADNR în cadrul procedurii de achiziţie publică demarată, se va face o analiză a scrisorilor de la ofertanţi şi abia apoi ar putea fi semnat contractul pentru execuţia ultimelor lucrări de pe celelalte două tronsoane ale şoselei de centură, dinspre DN17 spre Moara şi de la Moara către E 85 . In aceste condiţii, chiar dacă mai sunt puţine lucrări de făcut, nici optimiştii nu dau multe şanse ca acest labirint al birocraţiei să permită terminarea centurii în acest an 

 centura 3


Despre soarta bucăţii care a mai rămas de finalizat din şoseaua de centură a oraşului nimeni nu poate spune nimic. Narcis Stefan Neaga, şeful Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a luat recent una dintre cele mai importante măsuri din cariera sa, dispunând ca orice solicitare din partea presei, locale sau naţionale, scrise, electronice, ori din zona audio-vizualului, nu va fi luată în considerare dacă nu va trece pe sub ochii săi, în vederea avizării unui răspuns. Sucevenii nu sunt părtaşi la marile campanii de presă ce vizează autostrăzile promise şi nerealizate în alte regiuni geografice ale ţării şi nici nu ar fi cerut mare lucru dacă nu li s-ar fi băgat în cap că pe lângă municipiul reşedinţă de judeţ va fi realizată o rută ocolitoare, denumită vulgar şosea de centură şi odată pe lună nu li s-ar fi arătat de la Bucureşti hărţi în care judeţul Suceava, ba este, ba nu este traversat de autostrăzi ori, la a doua mână, de “drumuri expres”. De aceea, un răspuns la o solicitare transmisă după noile reguli  care va trebui avizat de directorul  CNADNR Narcis Neagu, ar putea să vină cu multă întârziere, faţă de interesul justificat al sucevenilor.
In aceste condiţii, ne-am permis să mergem “pe surse”.
Aceste surse ne-au arătat că în acest moment, CNADNR, cu operativitatea nedezminţită, a cerut clarificări de la firmele ofertante care s-au înscris în competiţia pentru finalizarea lucrărilor la şoseaua de centură a Sucevei. Abia după ce aceste clarificări vor fi transmise la CNADNR în cadrul procedurii de achiziţie publică demarată, se va face o analiză a scrisorilor de la ofertanţi şi abia după aceea ar putea fi semnat contractul pentru execuţia ultimelor lucrări de pe celelalte două tronsoane ale şoselei de centură, dinspre DN17 spre Moara şi de la Moara către E 85. Pe baza unei expertize comandate de CNADNR  s-au stabilit lucrările care au mai rămas de efectuat  fiind organizată şi o procedură de desemnare a firmei care se va ocupa de terminarea investiţiei”. Mai multe amănunte nu s-au putut obţine din partea CNADNR. Motivul principal este acela că structurile regionale şi locale din subordinea companiei de stat condusă de Narcis Stefan Neagu, au primit notificări din care rezultă că, dace îi mănâncă limba şi stau de vorbă cu presa fără încuviinţarea biroului de relaţii publice de la CNADR Bucureşti şi implicit a conducătorului companiei, următorul act pe care îl vor semna este demisia.
In martie, câţiva kilometri din şoseaua de centură au fost daţi în funcţiune, între Pătrăuţi şi Scheia
In primăvara acestui an, faptul că aproape şase kilometri de rută ocolitoare a municipiului Suceava pornind de pe DN17, şoseaua spre Humor – Câmpulung – Vatra Dornei  din zona localităţii Scheia până la DN2, drumul spre Siret – Rădăuţi, în zona comunei Pătrăuţi, a fost dată în funcţiune, a însemnat un mare pas înainte pentru o investiţie nu foarte mare ce a împlinit în primăvară opt ani. Ce se va  întâmpla cu restul, până la aproape 13 kilometri de şosea ocolitoare, a rămas în sarcina Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), condusă de directorul general Narcis Stefan Neaga.  Până prin martie a.c., responsabili de la Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi, condusă de Ovidiu Laicu, arătau cu sinceritate cum stau lucrurile şi sugestionau ce ar mai trebui de făcut pentru ca investiţia de la şoseaua de centură a Sucevei să se termine în cele din urmă.  Din punctul acestora de vedere, chestiunea era simplă: bani sunt pentru finalizarea investiţiei în condiţii normale şi dacă firma ce va câştiga licitaţia preconizată pentru sfârşitul lunii aprilie se va dovedi a fi una serioasă, lucrările s-ar putea termina în trei luni, astfel încât până în toamnă, acest segment de rută ocolitoare foarte important pentru municipiul reşedinţă de judeţ să fie funcţional în întregime. Dacă nu, “Domnul cu mila”. Fiindcă mai întâi se va face o revizuire a lucrărilor care au fost sau nu făcute pe celelalte două tronsoane – DN2 zona Hagigadar – Moara şi Moara – DN17 Scheia. “Vom face o expertiză tehnică, să vedem ce s-a deteriorat din lucrările abandonate de SCCF – Group Colas Iaşi, ce a mai rămas de realizat, pentru ca la sfârşitul lunii aprilie să scoatem la licitaţie şi pentru efectuarea restului de de lucrări. In mod normal, un constructor bun serios, nu are nevoie de mai mult de trei luni pentru a termina lucrările pe cele două tronsoane rămas,e în condiţiile în care 80% dintre acestea sunt finalizate”, a declarat atunci Ovidiu Laicu care a mai spus că bani în contul Ministerului Transportului pentru finalizarea acestei investiţii sunt prinşi în bugetul pe 2015. Mai era introdusă în ecuaţie la acea vreme şi  o problemă de detaliu – dacă se va depista faptul că lucrările făcute de falimentara SCCF Iaşi nu au corespuns standardelor de bună execuţie, acestea vor fi imputate firmei constructoare. Conform legii, “garanţia de bună execuţie” reprezintă o sumă pe care o firmă din construcţii o depune într-un cont separat, la o bancă. Aceşti bani ar fi trebuit să rămână într-un cont bancar unde au fost depuşi de SCCF la începerea lucrărilor şi să nu se fi atins nimeni de ei, în toţi anii care au urmat. Incă nu este clar dacă această “garanţie de bună execuţie” va fi valorificată de finanţatorul lucrării – Statul Român, dacă se va dovedi că pe tronsoanele încă neterminate ale rutei ocolitoare a Sucevei s-au făcut de către SCCF Iaşi lucrări de mântuială. Am arătat cu un alt prilej că şi mai grav ar fi dacă banii reprezentând acea garanţie depusă în contul bancar indicat de SCCF au dispărut între timp, unitatea  bancară fiind atrasă  în acest context într-un proces penal cu consecinţe greu de întrevăzut.
 Investiţii lăudate, începute şi neterminate
In judeţul Suceava sunt în derulare mai multe investiţii de anvergură, pentru care au fost atrase fonduri europene sau naţionale, pentru care nu se întrevede speranţa că termenele prefigurate vor putea fi respectate. Pentru aceste termene au dat garanţii politicieni, reprezentanţi ai guvernelor care s-au succedat, reprezentanţi ai firmelor care au preluat în execuţie lucrările în baza unor licitaţii înaintea de organizarea cărora umblau ori nu cu sărut mâna pe sub uşile factorilor de decizie locali, judeţeni ori naţionali,
Modernizarea aeroportului, o investiţie greu de finalizat în ritmul actual al desfăşurării lucrărilor
In ultima lună, la obiectivul „Modernizare suprafaţă de mişcare şi balizaj, turn de control şi amenajarea terenului în vederea amplasării sistemului de navigaţie tip ILS” de la Aeroport, lucrările s-au desfăşurat într-un ritm care, dacă va fi continuat, ar duce finalizarea lucrărilor undeva prin anul viitor, dacă nu vor surveni incidente deosebite, oricum mult peste termenul pe la care finanţatorul european l-a acceptat, după alte amânări, ca fiind limită – finalul lunii noiembrie 2015. Mii de tone de mixtură asfaltică au fost turnate, sute de metri cubi de materiale granulare s-au pus pe acostamentele platformei de îmbarcare, alte mii de metri cubi de balast stabilizat cu ciment s-au aşternut pe aceeaşi platformă, s-a făcut instalaţia electrică la Turnul de control şi s-au montat geamurile “in vigia”, s-au tras fire de medie şi joasă tensiune pentru balizaj. Deşi activitatea pare a fi una susţinută, o serie de calcule aritmetice relevau faptul că dacă pe data de 24 mai a.c., stadiul fizic al lucrărilor realizate era de 61%, iar financiar acestea erau acoperite în proporţie de 52%, 20 de zile mai tărziu, pe 15 iunie a.c., stadiul fizic al lucrărilor era de 65%, iar plata acestora era asigurată în proporţie de 58,76%. Asta în condiţiile în care s-a dat ca sigură finalizarea investiţiei pentru sfârşitul lunii august a acestui an. Astfel încât “target-ul” anunţat este imposibil de atins, dacă nu se petrece o minune. Aritmetic, chiar în intervalul în care se punea în primăvară că lucrările vor avansa mult mai rapid, fiindcă investiţiile mai greoaie din punct de vedere tehnic au fost deja făcute, lucrările au avansat în medie cu 0,2% pe zi. Dacă se păstrează acest ritm pe care unii îl consideră “susţinut”, pe data de 31 august a.c., se va putea tăia panglica pentru ceva peste 80% din lucrare, nicidecum să se pună problema întâmpinării primului zbor internaţional pe nou reabilitatul Aeroport “Stefan cel Mare”.
Punerea în funcţiune a gropii de gunoi de la Vorniceni – Moara, blocată de scurgerile teoretice
“Cuiul lui Pelepea” la o altă investiţie importantă din judeţul Suceava finanţată cu fonduri europene –  Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, groapa de gunoi  de la Moara este cât de bun pentru a intra în stratul freatic este levigatul – scurgerile rezultate din gunoaiele care se vor depune în spaţiul respectiv, în anii care vor urma. Dar aceasta este cea mai mică dintre probleme, fiindcă, potrivit constructorilor, se fac deja noi probe pentru a fi asigurată bunul circuit al levigatului. Mai complicată este însă chestiunea birocratică, care poate amâna încă o bună perioadă de acum înainte, darea în funcţiune a depozitului de deşeuri de la Moara. O firmă portugheză, care a lucrat în asociere cu firma suceveană General Construct, lucrarea de proiectare şi execuţie a gropii ecologice de la Moara trebuia să facă şi un manual de operare al acestui obiectiv. Manualul de operare, care trebuie să facă parte din caietul de sarcini al licitaţiei de desemnare a operatorului de servicii de la groapa de gunoi de la Moara nu a fost finalizat şi, drept urmare, o licitaţie de exploatare a noului depozit ecologic de deşeuri de la Vorniceni – Moara nu se poate organiza, chiar şi în situaţia în care probele cu levigatul ar fi conforme. (Neculai ROSCA)

Vezi si

Bucovina Rădăuți și-a adus antrenor cu licența A

Gruparea rădăuțeană l-a numit în funcția de antrenor principal pe Marius Lup (46 de ani), …