Tuesday , November 29 2022

Cifrele bătăliei pentru pădurile Bucovinei: 1.000 de termene, 256 de procese şi 100.000 de euro, bani cheltuiţi de stat doar pentru avocaţi

Uriaşa bătălie juridică  dusă de Fundaţia “Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina” (FBORB) pe de o parte şi statul român, de cealaltă parte  pentru cele 166.000 de hectare de pădure a avut costuri uriaşe pentru ambele părţi. Pentru clarificarea celui mai complex dosar de retrocedare imobiliară din România în instanţele din ţară au avut loc peste 1.000 de termene de judecată, în 256 de procese referitoare la această retrocedare solicitată de IPS Pimen prin FBORB. Peste 100.000 de euro a cheltuit statul român numai pe avocaţii care au convins instanţele că pădurile nu aparţin Fondului. Cheltuielile Arhiepiscopiei Sucevei nu vor fi aflate, probabil, niciodată, avocaţii FBORB susţinând că nu au încasat niciun onorariu, în afara cheltuielilor de deplasare  şi cazare
paduri [800x600]


256 de procese, peste 1.000 de termene de judecată, peste o sută de mii de euro cheltuite de statul român pentru a clarifica în mod definitiv cel mai complex dosar de retrocedare imobiliară din România. Joi, 27 noiembrie 2014, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România a dispus respingerea  ca neîntemeiată solicitarea de revendicare imobiliară formulată de Fundaţia Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina (FBORB), entitate care încă din anul 2000 a declanşat o acţiune în instanţă de revendicare a unei suprafeţe care iniţial era calculată la 192.000 de hectare, redusă ulterior la ceva peste 166.000 de hectare. In 2004, guvernul PSD, condus de Adrian Năstase a decis, prin ordonanţă de urgenţă, împrorietărirea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor cu 90.000 de hectare de pădure, în judeţul Suceava, iniţiativă salutată la acea vreme de către entitatea bisericească. Numai că, în doar câteva luni, scenariul s-a dărâmat, după ce chiar lideri marcanţi ai PSD s-au împotrivit acestei împroprietăriri fără noimă juridică.
Obiectiv de Suceava a arătat în toamna anului 2004 cum cele 90.000 de hectare de pădure, care au fost vreme de şase luni gestionate de către Direcţia Fondului Forestier Bisericesc s-au întors în proprietatea statului La sfârşitul aceluiaşi an 2004, Casa de avocatură Paula Iacob a solicitat Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) preschimbarea termenului stabilit anterior pentru judecarea recursului înaintat de Statul Român prin Ministerul Finanţelor şi Romsilva împotriva hotărârii Curţii de Apel Timişoara care a decis împroprietărirea Fundaţiei FBORB  cu peste 166.000 de hectare de pădure şi alte bunuri imobile respectiv drumuri forestiere, sedii de ocoale şi spaţii de producţie. In toamna anului 2010, ICCJ urma să decidă asupra solicitării de preschimbare a termenului de judecată stabilit anterior – 9 noiembrie a.c., argumentată de faptul că Paul Iacob trebuia să plece în Mexic, la un congres al avocaţilor.
ICCJ a luat act de faptul că Fundaţia Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina nu va mai fi reprezentată de Casa de avocatură Paula Iacob. In consecinţă Instanţa Supremă a stabilit că cererea anterioară a rămas fără obiect, iar termenul de judecată de la data de 9 noiembrie 2010 rămâne aşa cum a fost stabilit de Inalta Curte.
Unic apărător al intereselor FBORB a rămas în continuare Casa de avocatură Tudor din Suceava, cea care s-a ocupat de dosarul revendicărilor de pădure în favoarea Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina încă de la bun început.
Radu Ursu, un avocat care a făcut “muncă patriotică”
Avocatul sucevean Radu Ursu, cunoscut ca şi contracandidat la un anumit moment al lui Vasile Tudor, pentru funcţia de decan al Baroului de Avocaţi Suceava a înfiinţat în 2006  Fundaţia Pro Fondbis-1946, Semper, care a înaintat, în luna aprilie a aceluiaşi an Judecătoriei Suceava o cerere prin care a cerut constatarea nulităţii absolute a fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei ca şi continuator al fundaţiei cu acelaşi nume, care şi-a încetat activitatea în mod abuziv în 1948.
El a argumentat atunci că fosta entitate juridică era persoană juridică de drept public, iar actuala entitate juridică este o persoană juridică de drept privat, conform art. 1 legea 21/1924, în baza căreia a dobândit personalitate juridică. Pentru a putea fi considerată continuatoarea vechii entităţi juridice, ar fi trebuit constituită prin lege şi nu prin voinţa unor persoane fizice, consideră Fundaţia Pro Fondbis-1946, Semper.
Fundaţia Pro Fondbis-1946, Semper, a fost înregistrată la Judecătoria Suceava în data de 13 aprilie 2006, fiind reprezentată de  avocatul Radu Ursu, scopul fundaţiei fiind de a întreprinde toate demersurile legale în vederea reactivării vechii Fundaţii Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, dezactivat prin înfiinţarea Societăţii Anonime Domeniile Bucovina SA.
Funcţionarea acestei fundaţii este pe termen determinat, până la reactivarea legală a vechii entităţi juridice. Ieri, avoca-tul Radu Ursu a declarat că până la sfărşitul acestui an, va cere în instanţă dizolvarea fundaţiei Pro Fonbd Bis Semper – 1946 pe care a creat-o, pentru că aceasta şi-a îndeplinit scopul pentru care a fost creată şi nu îşi mai are rostul de a-şi continua activitatea.
90.000 de hectare de pădure pentru biserică, oferită în 2004, “ca să tacă”
Pe acest fond, Comisia judeţeană de fond funciar Suceava şi-a declinat, în data de 7 aprilie 2006, competenţa de soluţionare a cererii Fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei privind restituirea unei suprafeţe de aproximativ 192 000 de hectare de pădure motivând că nu face obiectul Legii 1/2000 a fondului funciar şi a Legii 247/2005 a proprietăţii.
Potrivit unei note prezentate atunci, Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a avut, de la înfiinţare, doar drept de administrare asupra terenurilor forestiere şi nu de proprietate, fiind o fundaţie înfiinţată de stat.
Unităţile de cult din judeţul Suceava au primit în anul 2004 în proprietate, potrivit Legii fondului funciar, câte 30 de hectare de terenuri cu vegetaţie forestieră, suprafaţa totală cu care Biserica Ortodoxă din Bucovina a fost pusă în posesie fiind de peste 15.000 de hectare. Ulterior, în noiembrie 2004, printr-o Ordonanţă de Urgenţă emisă de fostul Guvern, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a fost împroprietărită cu 90.000 de ha de pădure, legea de aprobarea a acestei ordonanţe a fost considerată neconstituţională de Curtea Constituţională. Dar procesul a mers mai departe.
La sfârşitul verii anului 2010, Curtea de Apel Timişoara, unde a fost strămutat dosarul de “revendicare imobiliară” formulat de Fundaţia Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina, judecătorii au dat câştig de cauză acesteia din urmă. Abia atunci, când pentru apărătorii intereselor statului român, a ajuns cuţitul la os, a trebuit să se ia o decizie costisitoare. După aproape zece ani de procese, în care lupta s-a dus între juriştii slab plătiţi ai Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP)– Romsilva, prin Direcţia Silvică Suceava şi avocaţii cărora li se promiteau miliarde de lei vechi ori zeci de hectare de pădure din suprafaţa de teren cu vegetaţie forestieră ce urma a fi preluată de fundaţia FBORB, statul român a decis să lase deoparte mănuşile şi să se lupte pe bune pentru proprietatea revendicată de FBORB din avuţia statului. A  fost angajată de către RNP o casă de avocatură care a reprezentant mai  puternic interesele statului, astfel încât până la sfârşitul anului 2010, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis trimiterea spre rejudecare a dosarului FBORB la Curtea de Apel Cluj, unde, în 19 termene s-a încercat redescrierea cauzei prin efectuarea unei expertize. Banii necesari, 25 de miliarde de lei vechi, trebuiau să fie plătiţi pe din două între RNP şi FBORB. FBORB a refuzat să plătească partea proprie şi în aceste condiţii, Curtea de Apel Cluj a judecat dosarul pus la dispoziţie în baza probelor deja depuse, dând câştig de cauză Statului Român – Regia Naţională a Pădurilor, Direcţia Silvică Suceava. Sentinţa instanţei clujene a fost atacată cu recurs de către FBORB  din nou la Curtea Supremă de Justiţie, unde joi săptămâna trecută s-a decis în mod definitiv şi irevocabil respingerea acestei ultime căi de atac. A rămas doar o ultimă cale de a rezolva problema pentru Fundaţia Fondul Bisericesc ortodox Român al Bucovinei – un apel la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Acesta a fost anunţat deja de avocatul Vasile Tudor, care a apărat cu o mică sincopă, interesele FBORB vreme de 14 ani în instanţele româneşti. Casa de avocatură Tudor a transmis că nu a încasat, în ciuda aşteptărilor, niciun onorariu pentru prestaţia în instanţă, mulţumindu-se cu decontarea transportului şi a cazărilor la hotel
1.000 de termene în care apărătorii FBORB au apărat interesele fundaţiei doar pentru achitarea cheltuielilor de transport şi cazare
Reprezentanţii Casei de Avocatură Tudor, au trebuit să apere interesele Fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei în cel puţin 256 de procese, care s-au desfăşurat la Judecătoria Suceava – 31; Tribunalul Suceava – 115; Curtea de Apel Suceava – 21; Curtea de Apel Timişoara – 1; Curtea de Apel Cluj – 3 şi Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 85. Cu o medie de patru termene pe dosar, (unele dintre acestea au avut şi peste 30 de termene, altele numai unu sau două, n.r.) se poate concluziona lejer că lupta pentru cele 192.000, acceptate ulterior ca 166.000 de hectare de teren cu 120 de clădiri şi 1000 de kilometri de drumuri forestiere. Un reprezentant al Casei de Avocatură Tudor a arătat că în ciuda speculaţiilor ce s-au făcut, avocaţii Fundaţiei FBORB nu au încasat niciun leu onorariu, singurele cheltuieli achitate de către fundaţie fiind cele legate de transport şi cazare.
Angajarea unei case de avocatură – o soluţie câştigătoare pentru  păstrarea în proprietatea statului a pădurilor Bucovinei
Pe partea cealaltă, Statul Român prin Direcţia Silvică Suceava, marele câştigător al acestui diferend juridic vechi de 14 ani, a consumat de asemenea bani şi energie fără precedent pentru o structură publică din judeţul nostru. Abia după ce Curtea de Apel Timişoara a dat câştig de cauză Fundaţiei FBORB, în procesul de revendicare imobiliară iniţiat cu multă vreme înainte, s-a luat decizia angajării unei case de avocatură care să se ocupe mai aproape de acest complicat subiect. Directorul general al RNP de la acea vreme, Valerian Solovăstru, împreună cu prefectul Arcadie Popescu, fost director al Direcţiei Silvice Suceava, Mihai Miheţiu director în funcţie atunci, Vasile Rusu, fost şi actual director economic, Sorin Ciobanu, director în funcţie al Direcţiei Silvice judeţene, ing. George Celsie, fost director comercial, juriştii Dana  Hîncu,  Aftanasie Tironeac şi Gheorghe Corniciuc, sunt silvicultori care şi-au cheltuit şi banii personali pentru a fi prezenţi la timp la termenele stabilite prin felurite instanţe.
Angajarea unei case de avocatură a însemnat o investiţie costisitoare pentru RNP – Direcţia Silvică Suceava. A fost vorba despre 100.000 de euro, inclusiv onorariul de succes, plătiţi unei case de avocatură din Bucureşti. Pe de altă parte, Fundaţia FBORB  are de plătit cheltuieli de judecată comparabile.
Conform sentinţei definitive făcute publice joi, săptămâna trecută de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ca nefondat recursul declarat de Fundaţia Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei  – Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, împotriva Deciziei nr. 147 din 13 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Cluj, împotriva încheierilor pronunţate în 21 iunie 2012, 11 septembrie 2012 şi 17 septembrie 2012 ale Curţii de Apel Cluj, respingând ca nefondate şi recursurile înaintate de RNP Romsilva – Direcţia Silvică Suceava şi de către intervenienta Fundaţia Pro Fond Bis 1946 Semper, împotriva aceleiaşi decizii ale instanţei clujene. S-a respins, de asemenea, acordarea cheltuielilor de judecată pentru o persoană intervenientă.
Decizia este irevocabilă, astfel încât, de acum încolo, se poate considera că pădurile din judeţul Suceava, care au fost anterior pe teritoriul imperiului austro-ungar vor rămâne în proprietatea statului român şi vor fi administrate de Direcţia Silvică Suceava. “Direcţia Silvică Suceava nu comentează deciziile instanţei, ci le aplică”, a declarat, după aflarea sentinţei, directorul Direcţiei Silvice Suceava, Sorin Ciobanu.
Trei metri cubi de hârtie, consumaţi degeaba în dosar, echivalentul a câtorva sute de arbori puşi la pământ
In acest fel, după un proces ce a durat aproape 14 ani, iniţiat de Fundaţia Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, care a cerut, printr-un proces de revendicare imobiliară deschis iniţial la Tribunalul Suceava, strămutat apoi la Timişoara, trimis în apel la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dus spre rejudecare la Curtea de Apel Cluj şi revenit la Curtea Supremă, sentinţa finală nu a fost favorabilă iniţiatorilor acestui proces de retrocedare, cel mai important pentru judeţul Suceava şi, foarte probabil, unul dintre cele mai importante din ţară, în domeniul restituirilor imobiliare.
Fără a intra în detaliile acestei cauze care a făcut obiectul unui dosar care, tehnic vorbind, însumează măcar trei metri cubi de hârtie îndosariată, ce înseamnă câteva sute de copaci tăiaţi, transformaţi în celuloză şi mai apoi în hârtie,  luptei pentru pădurile Bucovinei i s-a pus capăt săptămâna trecută, la instanţele din ţară. Avocaţii FBORB au declarat că nu se vor lăsa şi vor ataca deciziile magistraţilor români la instanţe europene. (Neculai ROSCA)

Vezi si

Premierul Nicolae Ciucă : La Mulți Ani, frumoasă Bucovină! La mulți ani, tuturor românilor bucovineni!

La 104 ani de la unirea Bucovinei cu Țara, premierul Nicolae Ciucă a transmis un …

2 comments

  1. Curiozitatea ramane pana se va da verdictul si la CEDO . Sa traim si sa ajungem pana atunci . Intradevar a fost o lupta titanica . Este de inteles , pentru asa o bogatie merita sa te lupti, cu o singura conditie ,sa ai si dreptate pe bune nu pe invective care nu probeaza aceasta .

  2. au pierdut popii procesul e normal sa plateasca toate cheltuielile de judecata . In loc de slujbe ei vroiau sa se ocupe de afaceri cu gatere si vinzari de lemne in frunte cu turnatorul la securitate PIMEN Ce ticalosi