Obiectiv de Suceava Obiectiv de Suceava
CET isi continua strategia de privatizare
N directorul general al SC Termica SA Suceava, Constantin Pl\cint\, a convins membrii AGA s\ accepte o nou\ strategie de privatizare `n vederea moderniz\rii actualei centrale electrice de termoficare, dup\ ce a primit semnale din zona unor investitori priva]i c\ pentru atragerea de capital ar trebui modificate unele clauze din caietul de sarcini de la licita]ia trecut\ n actualul CET ar mai putea func]iona `ntre cinci [i zece ani, `n func]ie de condi]iile de exploatare, `ns\ modernizarea lui implic\ o sum\ ce poate chiar s\ treac\ de 200 de milioane de euro n `n condi]iile `n care bugetul Prim\riei Suceava nu poate sus]ine asemenea investi]ii, s-a luat decizia ca, pe de o parte, s\ se fac\ o nou\ central\ mai mic\ pentru care deja s-a g\sit un investitor [i, pe de alt\ parte, actuala central\ s\ fie modernizat\ `n a[a fel `nc=t s\ se axeze cu prioritate pe producerea de energie electric\, `ns\ p=n\ `n prezent nu s-a g\sit niciun investitor
Strategia de privatizare a societ\]ii Termica nu se va opri doar la c\utarea unui investitor pentru construirea unei noi centale de termoficare a Sucevei, ci va mai continua `n direc]ia identific\rii unui poten]ial investitor care s\ poat\ moderniza [i actuala central\ electric\ de termoficare (CET). Dac\ prima etap\ prinde contur [i pa[ii p=n\ la demararea investi]iei s-au f\cut tot mai mult, aceast\ din urm\ etap\ a e[uat [i la ultima licita]ie iar `n acest fel soarta CET-ului p\rea pecetluit\, la fel [i ca a mai bine de jum\tate din angaja]ii care au mai r\mas la SC Termica SA Suceava dup\ disponibiliz\rile din var\. Cu toate acestea, conducerea societ\]ii nu pare a bate `n retragere, directorul general Constantin Pl\cint\ reu[ind s\ `i conving\ pe membrii din Adunarea General\ a Ac]ionarilor (AGA) c\ mai exist\ [anse pentru a atrage un investitor privat care s\ fie capabil de modernizarea actualului CET.
La ultima [edin]\ care a avut loc, `n acest sens, AGA a acceptat s\ continue strategia de c\utare a unui partener pentru CET, chiar dac\ acest lucru este mai dificil dec=t cea de c\utare a unui investitor pentru o nou\ central\ care s\ asigure `nc\lzirea `n ora[. Dac\ pentru aceasta din urm\ este necesar\ o sum\ `n jurul de 50 de milioane de euro, pentru modernizarea actualului CET suma necesar\ este de cel pu]in patru ori mai mare. ~n aceste condi]ii, identificarea unui poten]ial partener privat estre mai dificil\, `ns\ nu imposibil\ `n opinia lui Constantin Pl\cint\. El a precizat c\ la ultima licita]ie prin care se spera atragerea unui investitor privat nu s-au prezentat oferte de la nicio firm\, dar au fost unele semnale din partea unor firme ce activeaz\ `n domeniul energetic [i care [i-ar fi dorit ni[te condi]ii mai maleabile dec=t cele stipulate `n caietul de sarcini.
Continuarea strategiei de privatizare a actualului CET se va face prin negociere, cu publicarea `n prealabil a unui anun]. ~n ce prive[te interesul pentru o posibil\ negociere, Constantin Pl\cint\ a declarat c\ sunt dou\ firme care [i-au manifestat un interes pentru modernizarea CET-ului, una din acestea fiind un mare furnizor de c\rbune pe pia]a rom=neasc\ [i care ar dori s\ men]in\ CET-ul pe huil\ iar alt\ firm\ din Bucure[ti ar vrea ca modernizarea s\ schimbe, `n acela[i timp, [i sursa de combustibil de la c\rbunele superior la gaze naturale.
„~n paralel cu continuarea procedurilor de atragere a unui posibil partener privat, vom demara un studiu privind consecin]ele `nchiderii CET-ului. Sper\m ca studiul respectiv, dar [i procesul de privatizare s\ se finalizeze `n prim\var\, probabil p=n\ `n aprilie, astfel ca atunci Consiliul Local Suceava s\ poat\ lua o decizie, `n calitate de ac]ionar unic, `n consecin]\ de cauz\”, a mai declarat Constantin Pl\cint\, preciz=nd c\ p=n\ `n luna aprilie nu se pune problema unor noi disponibiliz\ri la SC Termica SA Suceava.
Reamintim c\ `n municipiul re[edin]\ de jude] `nc\lzirea `n sistem centralizat este furnizat\ de SC Termica SA Suceava cu ajutorul CET-ului situat peste vechea groap\ de gunoi [i, uneori, cu ajutorul unei centrale termice situat\ `n vecin\tatea societ\]ii Ambro SA Suceava. CET-ul produce energie electric\ `n cogenerare cu energia termic\, folosind ca principal combustibil huila energetic\ [i, `n subsidiar, p\cura. Fiind o central\ care nu este de `nalt\ eficien]\, fiind axat\ `ndeosebi pe produc]ia de agent termic pentru zona industrial\, CET-ul a `nt=mpinat o serie de probleme, mai ales dup\ 1989. De[i `n urm\ cu un deceniu a fost retehnologizat, trec=ndu-se de la produc]ia pe baz\ de lignit, la cea mai convenabil\ pe baz\ de huil\, CET-ul a r\mas `n continuare axat pe o produc]ie mare de agent termic iar `n condi]iile `n care consumatorii industriali au intrat, r=dn pe r=nd `n faliment, nu a mai avut cui s\ v=nd\ marfa. ~n ultimii ani, a ap\rut o restric]ie mai mare [i `n ce prive[te furnizarea de energie electric\ `n sistemul energetic na]ional, ceea ce a diminuat mai mult fondurile societ\]ii, care era la un pas de a intra `n faliment. S-au f\cut concedieri [i s-au v=ndut mai multe certificate energetice, `n speran]a de a se mai continua func]ionarea CET-ului, dar astfel de m\suri nu sunt de lung\ durat\. Din opt sute de oameni, mai sunt circa 540 de salaria]i, iar `n ceea ce prive[te pl\]ile compensatorii, sumele acordate au fost uria[e, fiind vorba de c=te 18 salarii brute pentru fiecare din angaja]ii disponibiliza]i, mare parte din bani fiind da]i din v=nzarea de certificate energetice.
S-a `ncercat de mai multe ori atragerea de capital privat, dar `n contextul economic actual a fost greu s\ se g\seasc\ investitori. Abia `n decembrie a.c. s-a g\sit o firm\ din Bucure[ti cu o cifr\ de afaceri de aproape zece milioane de euro care s\ se `ncumete la o investi]ie de circa 50 de milioane de euro, adic\ s\ contruiasc\, `n urm\torii doi – trei ani, un nou CET de `nalt\ eficien]\ [i care s\ fie dimensionat la nevoia de consum actual\ a Sucevei, cu o putere electric\ mai mic\, dar care s\ utilizeze gaz metan [i biomas\ `n loc de huil\. C=t prive[te actualul CET, acesta ar putea s\ func]ioneze `ntre cinci [i zece ani, cu investi]ii de c=teva zeci de milioane de euro pe linie de mediu [i privind montarea unei turbine care s\ foloseasc\ aburul la produc]ia de energie electric\. Modernizarea ampl\ presupune, `ns\, ca `n acest timp s\ fie realizat\ o central\ electric\ ce s\ func]ioneze nu `n cogenerare,c a acum, ci `n condensa]ie. O astfel de cenrtal\, pentru a fi c=t mai rentabil\, ar trebui s\ fie, dup\ opinia lui Constantin Pl\cint\, una care s\ aib\ o putere de 200 de MW sau chiar mai mult, dar o asemenea investi]ie s-ar ridica la un milion de euro pentru fiecare MW. (Dan PRICOPE)
Aveti un singur boyler functionabil dupa schema care a-ti pus-o, celalate 3 sunt pe chituci. Cum vreti sa disipati caldura la maxim si sa o folositi cand calcati in strachini. Stiti de ce? Cine raspunde? Stiti sa va pictati in nuante de camuflaj dar pentru cine? Singurii care vor suferi sunt oamenii vostri, ca nu a-ti fost capabili de un management bun! Ar fi cazu` sa-l aduceti pe DOMNUL Director Prepeliuc, chiar daca e de moda veche, nu a-ti invatat nimic de la domnia-sa!
Nu aveti un site ca lumea, va capuseaza o gramada de firme, nu stiti sa va faceti raclama, nu aveti contracte individuale cu propietarii de apartamente, ce a-ti facut pana acum? Ca societate de stat era obligatoriu sa aveti organigrama expusa. Cum sa inteleaga lumea ca vreti sa mergeti spre bine cand totul ascundeti sub pres. Cum puteti spune in reclama voastra ca cel mai mare handicap e incalzirea orasului?
Domnul Director, mai bine ai cauta una de aia cu fusta creata sa-ti deie cu ghiocu` ca, dupa cum te misti, in vara un sfert de oras se vede cu centrale. Si atunci ai pus-o si cu centrala noua. Suceveni, LA MULTI ANI! si nu uitati ca nu tot ce zboara ( si cuvinte) se maninca.