Cei mai odioşi criminali şi violatori speculează un sistem putred care le permite să iasă din puşcărie cu mult înainte de termen

Nici mamele nu scapă de supărarea criminalilor lăsaţi în libertate “pentru bună purtare” . O condamnare de 25 de ani pentru crimă poate fi redusă la 13 ani, dacă nu faci prostii în penitenciar şi munceşti. Acesta este cazul individului din Cacica, Gheorghe Andronic, condamnat în 1999 pentru crimă, lăsat acasă anul trecut, prilej potrivit să-şi omoare mama de 88 de ani fiindcă nu i-a dat bani de rachiu. Paradoxul sistemului juridic românesc este că, dacă va fi trimis din nou în penitenciar, Andronic poate scăpa, după ce şi-a ucis mama, cu doar o treime din pedeapsă, fiindcă are peste 60 de ani

Infractori periculoşi sunt puşi în libertate, comit crime odioase după care se reîntorc în penitenciar, ca la ei acasă. Condamnaţi la maximul de pedeapsă prevăzut în codul penal – 25 de ani de închisoare, cu excepţia condamnării pe viaţă, criminali notorii scapă repede din penitenciar, beneficiind de prevederile codului de procedură penală care stabilesc că pentru bună purtare condamnaţii pot fi puşi în libertate după ispăşirea a două treimi din pedeapsă iar dacă desfăşoară activităţi lucrative, beneficiază de o zi reducere a pedepsei pentru fiecare trei zile lucrate, dacă nu au ajuns la vârsta de 50 de ani iar după această vârstă primes câte o zi de scutire de detenţie la două zile lucrate. In acest fel, monstrul din Cacica, Gheorghe Andronic, cel care şi-a omorât zilele trecute mama în vârstă de 88 de ani fiindcă nu i-a dat bani de băutură, a reuşit să scape din închisoare în anul 2009, după ce fusese condamnat anterior la 25 de ani de puşcărie pentru omor deosebit de grav. O comisie constituită la Penitenciarul de maximă siguranţă din Botoşani a decis punerea sa în libertate, în 2012, pentru că în sistemul de detenţie s-a comportat bine şi pedeapsa i-a fost redusă cu o treime. In plus, Gheorghe Andronic a desfăşurat activităţi lucrative ca deţinut şi în acest fel, şi-a redus şi mai mult pedeapsa.
Mai trebuie de menţionat că anterior săvârşirii primei crime din ziua de Crăciun a anului 1997, Andronic a mai fost condamant pentru cinci furturi, beneficiind de contopirea pedepselor şi fiind pus de asemenea în libertate din puşcărie fără să ispăşească întreaga pedeapsă.
Gheorghe Andronic, care şi-a omorât mama de 88 de ani pentru că nu i-a dat bani de rachiu are deja 61 de ani. Conform aceluiaşi cod de procedură penală românesc, un infractor condamnat, dacă a depăşit vârsta de 60 de ani poate executa doar o treime din pedeapsă, dacă se comportă adecvat în penitenciar. Ne putem aştepta ca, după nu multă vreme, “veteranul” Andronic, cel care şi-a omorât mama pentru că nu a obţinut bani de băutură, să revină în Cacica unde să mai facă ceva, Doamne fereşte, care să îl trimită din nou la puşcărie.
“Muncim, trimitem în judecată, judecătorii dau pedepse care sunt anulate pentru bună purtare, de administaţiile penitenciarelor” spune procurorul Dumitru Dîmbu
Procurorul-şef la Secţia Penală a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, Dumitru Dîmbu, consideră că munca anchetatorilor care se concretizează într-un rechizitoriu ce este trimis în judecată este mult mai complexă decât apare. “Poliţiştii, procurorii, judecătorii, şi-au format o imagine a infracţiunilor comise. Nu ne luptăm cu avocaţii celor implicaţi. Când ajungem la o soluţie de condamnare ne bucurăm pentru că este vorba de o încununare a muncii noastre, când avocaţii inculpaţilor obţin câştig în instanţă, lupta continuă, scopul comun fiind acela de a trimite în judecată pe cei care au încălcat legea” a explicat procurorul-şef Dumitru Dîmbu.
Modul în care se acceptă în sistemul juridic românesc eliberarea unor criminali periculoşi în baza unei anchete interne la nivel de penitenciar ar trebui să fie un subiect mai important în conversaţiile politice decât problema homosexualilor ori a drepturilor de care va beneficia viitorul preşedinte al ţării. Un cod penal permisiv nu va fi niciodată o soluţie atâta vreme cât un criminal pus în libertate pentru bună purtare îşi omoară mama care nu i-a dat bani să meargă la băut.

Alt criminal pus în libertate de comisiile de la penitenciarul Botoşani
Nicolae Florentin Muscă din Măzănăeşti, a fost trimis în judecată de procurori după ce a violat o tânără de 17 ani, în luna august a anului 2005, la Vornicenii Mari. Individul a târât-o pe fată 300 metri în lanul de porumb, unde a deflorat-o şi a întreţinut cu ea raporturi sexuale pe parcursul a nu mai puţin de patru ore. Pentru că victima se zbătea şi încerca să scape, Muscă i-a legat mâinile la spate cu cureaua de la blugii ei. Acesta, atent ca nimeni să nu-i strice planurile, de câte ori trecea cineva pe drum îi ţinea fetei mâna la gură, să nu ţipe. După patru ore, timp în care a violat-o fără milă, i-a dat drumul, în jurul orei 20.00. Prins de poliţişti, individul şi-a recunoscut fapta, a declarat în faţa instanţei că regretă cele comise şi a fost condamnat la şase ani de închisoare. La trei ani de la faptă, în luna august 2009, Muscă a fost eliberat din penintenciarul Botoşani, pentru bună purtare.
Ce a urmat ţine de zona evenimentelor de neconceput pentru o minte normală. Violuri, omoruri, furturi, distrugeri, cu nepuţinţă de stăpânit până când a fost prins iarăşi şi băgat din nou în penitenciar. In luna noiembrie a anului 2011, Tribunalul Suceava a hotărât ca Nicolae Florentin Muscă să fie condamnat la pedeapsa de închisoare pe viaţă, în cârca lui fiind puse nu mai puţin de 11 infracţiuni. Nicolae Florentin Muscă a fost prins pe data de 10 iunie 2010, pe malul râului Moldova, pe raza comunei Baia, după ce mai omorâse o femeie. Muscă a fost arestat atunci pentru tentativă de omor deosebit de grav, şi a fost prins de poliţişti în timp ce încerca să treacă râul Moldova, în localitatea Baia. Nicolae Florentin Muscă a fost mai întâi arestat în lipsă, în urma deciziei Tribunalului Suceava, după ce acesta a pătruns într-o locuinţă din Măzănăeşti unde a încercat să violeze o femeie, apoi a incendiat mai multe bunuri. El este autorul şi în cazul uciderii unei alte femei, Ilenuţa Nuţu din Cornu Luncii, al cărei cadavru a fost găsit sub un podeţ de beton într-un şanţ de irigaţii, la o distanţă apreciabilă de câmpul unde aceasta plecase la prăşit. Femeia al cărei soţ era plecat la muncă în Cipru, a fost găsită despuiată, strangulată şi violată, la un kilometru şi jumătate de terenul familiei. Trei zile mai târziu, în comuna Drăgoieşti s-a produs un nou eveniment. O femeie de 68 de ani a reclamat la Poliţie că un individ necunoscut a năvălit peste ea în casă spărgând un geam şi a încercat să o violeze. Pentru a ascunde urmele comiterii infracţiunilor şi pentru a împiedica identificarea sa, a incendiat bunuri din imobil, în intenţia sa fiind şi suprimarea vieţii persoanelor aflate acolo, lucru ce nu s-a realizat, din fericire. Inainte cu două săptămâni de această întâmplare, o femeie din aceeaşi localitate, care se afla la prăşit, singură pe câmp, a fost de asemenea atacată de un bărbat necunoscut, care ar fi încercat să o violeze. Femeia l-a lovit pe individ, l-a zgâriat şi a ţipat îndeajuns de tare, fiind auzită de săteni care l-au pus pe fugă pe agresor. Cea mai şocantă faptă comisă de inculpat este cea asupra unei femei de 53 de ani din localitatea Pocoleni – Rădăşeni. Individul liberat din penitenciar a spart unul din geamurile locuinţei femeii, a intrat în casă şi s-a năspustit direct asupra ei. A obligat-o să se dezbrace, a violat-o şi a sugrumat-o. A furat ce s-a putut şi pentru a-şi ascunde urmele, a dat foc casei.
Sunt numai două exemple cu notorietate relevantă din care să se poată trage o concluzie privind toleranţa faţă de infractorii periculoşi. Deţinuţi trimişi în judecată pentru crime abominabile, condamnanţi la ani grei de puşcărie de către instanţele de judecată scapă foarte repede din penitenciar şi repetă la o scară şi mai mare infracţiunile comise anterior. (Neculai ROSCA)