Ce de vești bune “cântă” ministrul Cuc în Bucovina!

Centura Sucevei va fi gata pe 17 septembrie, iar la Zidul Morții vor fi montați stâlpi de iluminat cu panouri fotovoltaice. La Rădăuți se va face centura la termen, la fel și drumul național spre Maramureș. Doar drumul spre Dorohoi este o mică pată, iar oficialii au fost nevoiți să-și recunoască – cu jumătate de gură – vina pentru starea acestuia, dar subalternii l-au asigurat pe ministru că și acolo vor începe lucrările imediat ce vremea le va permite. Desigur, o altă veste bună este că în două săptă­mâni ar urma să înceapă realizarea studiilor de fezabilitate pentru tronsoanele din drumul expres DX5 de la Siret la Pașcani

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a efectuat o vizită de lucru la Su­ceava în cursul zilei de joi, 18 apri­lie, pentru a verifica stadiul lucrărilor la obiective de investiții în infrastructură, probabil fără niciun fel de legătură, ci doar o „coincidență fericită” cu ale­ge­­rile din aceeași zi din Organizația Ju­dețeană Suceava a PSD, programate la Dumbrăveni și la care a participat și ­lide­rul național Liviu Dragnea.

Cert este că obiectivele de investiții din sudul Bucovinei au fost „bifate” la capitolul „realizări” prin prisma unor vești bune care au fost transmise mai întâi la șantierul variantei ocolitoare a municipiului Suceava, unde întâlnirea cu ziariștii a avut loc în proximitatea pasajului de pe DN 17, cunoscut cu numele de Zidul Morții.

De altfel, acolo au reînceput lucră­rile la șoseaua de centură – tronsonul ce duce spre Moara și apoi până la intersecția cu DN2, de la ieșirea din Suceava spre Fălticeni. Şeful de șantier a reiterat cele vehiculate în media locală, cum că pe porțiunea Şcheia – Moara vor fi montați 8.000 de stâlpi de beton pentru stabilizarea terenului (cu lungimi chiar de până la 13-14 metri pentru a înlătura riscul producerii alunecărilor de teren) și că, după Paște, va fi adusă încă o sta­ție de producere a betoanelor. „Lucrăm la partea de consolidare stabilită de expertul tehnic printr-o expertiză actualizată în 2016 – 2017. Partea de consolidare presupune un zid de sprijin, coloanele de beton și consolidarea taluzelor cu 100.000 de mp de geocelule”, a declarat Elisei Bidu, repre­zen­tantul Autotehnorom. Aceste lucrări sunt finanțate suplimentar fiindcă nu au fost prevăzute în proiectul inițial. Precizăm că Autotehnorom este liderul asocierii alături de firmele Operational Autoleasing, OPR Asfalt, Obras Publicas Y Regadios SA, Florconstruct și Calcarul SA Pojorâta.

Totuși, ministrul a spus că termenul de finalizare a investiției este în acest an, pe 17 septembrie și a întrebat dacă vor respecta termenul de finalizare, primind asigurări că în septembrie va fi finalizată lucrarea, desigur cu precauta precizare „după estimările noastre și condițiile pe care le cunoaștem în momentul de față”. De altfel, ministrul a declarat că traseul celui de-al doilea tronson al rutei ocolitoare a fost ales greșit în etapa de licitație.

De asemenea, ministrul Transporturilor a declarat că, pentru siguranța circulației rutiere, în zona Zidului Mor­ții va crește numărul stâlpilor de iluminat cu panouri fotovoltaice. Anunțul a fost făcut în contextul unui răspuns la o întrebare a reporterilor vizavi de tragi­cele accidente rutiere ce s-au petrecut din cauza proastei amplasări a pilonului de susținere a șoselei de centură a Suce­vei, cunoscut cu denumirea de Zidul Morții. Astfel, întrebat dacă cei vinovați de proiectarea greșită a Zidului Morții vor fi găsiți și trași la răspundere, ministrul Cuc a precizat că nu are relevanță cine e sau nu vinovat, ceea ce contează fiind soluțiile găsite pentru finalizarea lucrărilor.

„Este un proiect început în 2009, eu mă concentrez mai mult pe finalizarea acestor obiective, pentru că dacă ar fi să trag la răspundere pentru toate proiectele pe care le-am găsit blocate în Minister ar însemna să îmi dedic viața doar sesizărilor și plângerilor. Românii așteaptă soluții, nu să aruncăm cu tot felul de invective față de ce nu au făcut alții. În 2016, la CNAIR nu s-a semnat niciun document, au fost blocați cu facturile, nu și-au încasat banii constructorii români pentru că cineva nu voia să semneze documente, șeful CNAIR-ului de atunci”, a explicat ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, după ce a inspectat lucrările la șoseaua de centură.

Răzvan Cuc s-a deplasat, mai apoi, pe șantierul rutei ocolitoare de la Rădăuți. El a spus că lucrările executate sunt de foarte bună calitate și că va reveni pe șantier. Construcția șoselei de centură a Rădăuților a început în iunie 2018 și are ca termen de finalizare luna iunie 2021. Ruta ocolitoare va avea patru tronsoane care însumează 16,57 kilometri și va costa 82,5 milioane de lei.

Reamintim că ministrul Transporturilor a mai vizitat cele două șantiere din județul Suceava luna trecută, când, la fel ca și de această dată, a fost însoțit de șeful CNAIR, Narcis Neaga, și de subalternul acestuia de la nivelul regiunii Moldova, Ovidiu Laicu (director DRDP Iași), iar prefectul Mirela Adomnicăi a fost prezent pe tot parcursul vizitei ministrului. La Rădăuți a fost prezent – și ieri, și luna trecută – primarul Nistor Tătar. Nu au lipsit de la vizita de ieri ministrului Transporturilor senatorul social democrat Virginel Iordache și colegul său de partid, deputatul Alexandru Rădulescu.

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a anunțat în timpul vizitei de ieri de la șantierul centurii ocolitoare a Sucevei că va reveni în județul nostru pentru a inspecta și Drumul Național 18. Asta în condițiile în care reprezentantul antreprenorului general al lucră­rilor de la centură și de la DN 18 – Autotehnorom – a anunțat că lucrările de reabilitare a tronsoanelor 3 și 4 ale drumului național care leagă județul Suceava de Maramureș sunt în curs de finalizare, iar până în vară lucrările vor fi terminate, iar drumul dat spre circulație.

„Pe DN 18 se lucrează într-un ritm accelerat. Anticipăm că până în iulie vom finaliza ambele loturi. Un lot îl vom termina la începutul lunii mai, iar cel de-al doilea la sfârșitul lunii iulie. Noi am fi dorit ca până la sărbătorile Pascale, cel puțin pe zona locuită a comunei Ciocănești, să se poată circula pe un strat de mixtură, însă vremea ne-a dat puțin peste cap. Până pe 10 mai anticipăm că pe DN 18 se va putea circula pe un strat de asfalt”, a declarat, în prezența ministrului Transporturilor, inginerul Vasile Strâmbeanu – manager de proiect din partea firmei Autotehnorom Şcheia la proiectele privind șoseaua de centură a Sucevei și DN 18.

Singurele mici probleme de imagine unde autoritățile au lăsat să se înțeleagă că ar avea o oarece răspundere țin de starea proastă a drumului național care face legătura între municipiul Suceava și municipiul Dorohoi. Totuși, și față de acesta directorul DRDP Iași, Ovidiu Laicu, a explicat, în prezența ministrului Transporturilor, modul în care se lucrează la Drumul Național 29 A. „Avem, în tot județul Suceava, 200 de km de covor asfaltic, prioritar fiind DN2. În ceea ce privește DN 29A, acolo a fost o tehnologie cu un tratament dublu invers și a sărit o porțiune din el. Așteptăm să se facă 15 grade Celsius la sol, pentru că altfel nu putem întări, că nu acroșează materialul din stratul suport, apoi vom continua cu asfaltarea pe porțiuni întinse cu structură asfaltică, urmând ca la anul să intrăm cu un covor asfaltic până la Siret”, a explicat Ovidiu Laicu, directorul DRDP Iași.

În final, merită de menționat o ultimă veste bună la care ministrul a făcut referire: în două săptămâni vor demara concomitent și studiul de fezabilitate și proiectul tehnic ale drumului expres Siret – Pașcani. Este vorba despre sectoarele Siret – Suceava și Suceava – Pașcani ale drumului expres DX5, o variantă mai ieftină a autostrăzii A7 de la Siret la Ploiești. Probabil că în Moldova autostrăzi se vor face doar în zona centurii ocolitoare a municipiului Bacău și pe segmente precum cel de la Bacău la Roman, iar pe restul a ceea ce autoritățile anunțau ca fiind „autostrada Moldovei” vor fi drumuri expres.

Vestea nu ar fi chiar atât de proastă, cu condiția respectării normativelor în vigoare privind proiectarea drumurilor expres – cum de altfel este specificat și în Masterplanul general pentru Transporturi din România – în așa fel încât în 10-15 ani să poată fi realizate autostrăzi. Asta însă presupune că drumul expres să fie ca o autostradă fără bandă de urgență. Normativele în vigoare sunt clare: bandă mediană despărțitoare de sensuri de 3 m atât pentru autostrăzi, cât și pentru drumuri expres; interzicerea intersecțiilor la același nivel cu alte drumuri de categorie inferioară; accesul către drumuri se face numai pe partea dreaptă, prin locuri special amenajate (dar nu la același nivel, ci oarecum similar cu joncțiunile autostrăzilor sau intersecția de la Pătrăuți dintre centura Sucevei și DN2); podurile care vor trece pe deasupra drumului expres vor fi realizate în profil, în așa fel încât să fie ca și când ar fi deasupra unei autostrăzi; exproprierea terenului pentru drumuri expres să fie aceeași ca pentru autostrăzi: 70 m. Practic, marile diferențe rămân: minimum două benzi pe sens de 3,75 m și bandă de urgență de 2,5 m la autostradă față de două benzi de 3,5 m și acostamente de 1,5 m la drum expres; viteză de 130 km/h la autostradă față de 120 km/h drum expres în zonă de câmpie, 100 km/h la deal și 80 km/h la munte. (Dan PRICOPE)