Bucovina – raiul subvenţiilor pentru lăcaşele de cult

 
Peste o treime, mai precis 37%, din subvenţiile agricole plătite de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) unităţilor de cult la nivel naţional au fost virate anul trecut mănăstirilor şi parohiilor din judeţul Suceava. In fapt, conform unei statistici realizate de APIA în anul 2013 au fost plătite subvenţii pe suprafaţa de teren agricol exploatat de 4,9 milioane de euro, către cele 2.315 instituţii de cult, din care 217 mănăstiri, 2071 parohii şi 27 alte instituţii de cult sau religioase, pentru suprafaţa agricolă totală de 23.863 hectare. 225 dintre acestea sunt din judeţul Suceava, aproape 10% şi, cum am spus deja, mănăstirile şi parohiile din judeţul nostru au obţinut 37% din totalul subvenţiilor acordate de APIA – 1,85 milioane de euro din totalul de 4,9 milioane de euro acordate la nivel naţional în anul 2013. Practic, dintr-o suprafaţă totală de 23.850 de hectare de teren agricol exploatat de instituţiile de cult la nivel naţional, 11.000 sunt aferente celor 225 de entităţi de acest gen de pe raza judeţului Suceava. Intr-un tabel alăturat prezentăm o listă, cuprinzând 39 instituţii de cult, mănăstiri în principal, dar şi parohii ale Bisericii Ortodoxe Române care au primit în anul 2013 subvenţii mai mari de 10.000 de euro. Este vizibil faptul că unele mănăstiri mari au primit sume consistente, chiar dacă nu au o încărcătură istorică deocamdată. Desigur, terenurile pentru care s-a cerut şi obţinut subvenţia au putut să intre în exploatarea agricolă a unităţilor de cult nu neapărat prin moştenire ci şi prin donaţii, achiziţie sau alte demersuri asemănătoare. Astfel, dacă Mănăstirea Putna deţine primul loc în topul subvenţiilor pentru terenul agricol exploatat, cu peste 150.000 de euro obţinuţi anul trecut, Mănăstirea Voroneţ abia dacă a trecut pragul topului realizat de noi, cu 10.799 de euro. Intre Putna şi Voroneţ, pe lângă mănăstirile cu ştaif – Râşca, Sihăstria Putnei, Slatina, Rarău, Suceviţa, Moldoviţa, Dragomirna, pe cele 34 de locuri care fac diferenţa în ceea ce priveşte sumele obţinute ca subvenţii de la stat pentru terenurile agricole exploatate, sunt poziţionate nu mai puţin de 18 parohii, cu suprafeţe de teren mai mari decât Voroneţul, ce au obţinut, în mod corespunzător, subvenţii mai consistente. Parohia Saru Dornei, de exemplu, a primit aproape 33.000 de euro. Cea de la Frumosu a încasat 26.000 de euro, parohia din Ciocăneşti a primit 23.000 de euro, la fel şi Parohia Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc. Iar lista, continuă, conform tabelului anexat.
Eugen Mogoş, directorul APIA Suceava, a explicat că este vorba, în principal, nu de terenuri cultivate ci mai ales despre păşuni. “Banii au fost alocaţi pentru anul 2013, reprezentând subvenţia de 160 de euro pe hectar pentru terenurile deţinute şi exploatate în producţia vegetală sau pentru păşuni. De asemenea, cifrele conţin şi subvenţiile pentru animale, de la 6,5 euro pe cap de ovină sau caprină, până la 500 de lei petru o vacă producătoare de lapte”, a declarat Eugen Mogoş, care a mai precizat că suma de 1,85 milioane de euro a fost efectiv plătită tuturor celor care fac parte din această categorie de solicitanţi. Aşa cum se vede, subvenţiile la instituţiile de cult din judeţul nostru s-au oferit în principal pentru pajişti, fiindcă au fost acordate preponderent celor din zona de munte. Din acest an însă, Ministerul Agriculturii îşi propune să realizeze o analiză severă asupra celor care solicită astfel de subvenţii, pentru a se vedea dacă banii oferiţi sunt folosiţi într-adevăr pentru scopul în care au fost daţi, fermierii “inactivi” urmând să fie tăiaţi de la porţia de bani europeni, fie că aceştia sunt instituţii de cult sau nu. Mai ales că, s-a constatat faptul, dovedit şi la noi în judeţ că subvenţiile au fost încasate cu preponderenţă pentru întreţinerea de pajişti, greu de verificat dacă lucrările pentru care s-au primit subvenţii s-au făcut sau nu în realitate.

Director APIA: “Incepând cu anul 2015, este necesar să poată dovedi calitatea de fermier activ pentru a obţine plăţi pe suprafaţă în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE)”
O analiză Mediafax relevă faptul că un număr de 2.315 instituţii de cult, care deţin sau administrează o suprafaţă de peste 23.000 de hectare de teren agricol, pentru care au primit anul trecut subvenţii de aproape 5 milioane de euro, vor trebui să demonstreze, pentru a mai primi bani, că sunt “fermieri activi” şi că lucrează terenul.
Anul trecut, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) au depus cereri unice de plată pe suprafaţă 2.315 instituţii de cult, din care 217 mănăstiri, 2.071 parohii şi 27 alte instituţii de cult sau religioase, pentru suprafaţa agricolă totală de 23.853 hectare.
Pentru această suprafaţă, APIA a autorizat plăţi totale în valoare de aproape 4,9 milioane de euro, din care numai plata unică pe suprafaţă SAPS însumează 2,9 milioane de euro.
“Pe această cale dorim să atragem atenţia acestei categorii de fermieri că, începând cu anul 2015, este necesar să poată dovedi calitatea de fermier activ pentru a obţine plăţi pe suprafaţă în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) din 2013. Pentru a putea dovedi calitatea de fermier activ, instituţiile de cult trebuie să aibă în obiectul de activitate activităţi agricole conform clasificării CAEN sau să poată dovedi cu documente că desfaşoară propria activitate agricolă”, a declarat Dorel Benu, directorul general al APIA.
Ministerul Agriculturii va pregăti în acest an o “listă neagră”, care va include fermierii inactivi şi instituţiile care deţin terenuri şi care primeau subvenţii, astfel încât aceştia să nu mai beneficieze de plăţile pe suprafaţă, a declarat recent ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
“Se introduce un nou concept, conceptul de fermier activ, astfel încât nu mai pot beneficia de plăţi directe decât acei fermieri care înregistrează şi lucrează în agricultură. Exemple sunt numeroase, consiliile locale, aeroportul nu ştiu care din Bucureşti sau din alte zone care până acum cel puţin pe pajişti, pe administrarea corectă în bune condiţii agricole şi de mediu a pajiştilor, primeau aceste plăţi directe”, a spus ministrul.
El a explicat că, nefiind fermieri activi, aceste instituţii şi fermieri vor figura pe “o listă neagră” şi nu vor mai putea primi plăţile pe suprafaţă. Ministrul a afirmat că lista va fi definitivată în acest an, perioadă în care va fi definit şi conceptul de “fermier activ”.
Patriarhia: „APIA nu poate refuza unităţilor bisericeşti statutul de fermier activ”
Reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) nu pot refuza statutul de fermier activ, al cărui sens nu este încă definit legal, unităţilor bisericeşti care deţin în proprietate şi cultivă terenuri agricole, arată Patriarhia, într-un comunicat remis joi.
“Statutul de fermier activ, invocat de reprezentanţii APIA, dar al cărui sens nu este încă definit legal, nu poate fi refuzat unităţilor bisericeşti care deţin în proprietate şi cultivă terenuri agricole. Desigur, autorităţile trebuie să urmărească cu responsabilitate corecta folosire a banilor primiţi drept subvenţie de la Stat sau din fonduri europene. Menţionăm că unele unităţi bisericeşti au înfiinţat prin asociere cooperative agricole pentru ca să cultive cât mai eficient terenurile agricole pe care le deţin, fiind un exemplu în moderna şi eficienta gestionare a acestora. În prezent, problema principală rămâne faptul că unităţilor bisericeşti li s-au restituit numai o parte din terenurile agricole şi forestiere preluate abuziv de regimul comunist”, a precizat Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române.
Potrivit Patriarhiei, conform articolelor 169 şi 170 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, bunurile comune ale parohiilor, schiturilor, mănăstirilor, protopopiatelor, vicariatelor, episcopiilor, arhiepiscopiilor, mitropoliilor şi Patriarhiei, asociaţiilor şi fundaţiilor constituite de Biserică, între care terenurile agricole, pădurile, păşunile, viile, livezile, grădinile etc. fac parte din patrimoniul bisericesc. Acestea sunt administrate, conform destinaţiei lor, pentru întreţinerea bisericilor şi mănăstirilor, precum şi pentru susţinerea operei misionar-pastorale, social-filantropice, educaţionale şi culturale a Bisericii.
Totodată, arată Patriarhia, cea mai mare parte a unităţilor bisericeşti (parohii şi mănăstiri sărace din mediul rural) care deţin în proprietate suprafeţe agricole mici le-au arendat, iar arendaşul este cel care, potrivit prevederilor legale, primeşte subvenţia de la bugetul de Stat şi are obligaţia de a justifica modul utilizării banilor primiţi. Veniturile obţinute în urma arendării suprafeţelor agricole sunt folosite de unităţile bisericeşti pentru întreţinerea locaşurilor de cult şi activităţile socio-educaţionale ale acestora.
În plus, unităţile bisericeşti care deţin suprafeţe de teren arabil mai mari şi au capacitatea de a le lucra în regie proprie justifică de asemenea subvenţiile primite de la Stat conform legislaţiei în vigoare. În cazul acestora, recolta obţinută este folosită pentru întreţinerea unităţii bisericeşti, consumul propriu, precum şi pentru aprovizionarea instituţiilor sociale ale Bisericii Ortodoxe Române (brutării, cantine, aşezăminte pentru copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi etc.), a mai precizat Patriarhia Română.
Potrivit prevederilor statutare şi hotărârilor Sfântului Sinod, centrele eparhiale au responsabilitatea de a supraveghea administrarea corectă a bunurilor din patrimoniul bisericesc de către fiecare parohie şi mănăstire. În acest sens, menţionăm faptul că în evidenţa contabilă a fiecărei unităţi bisericeşti se înregistrează distinct veniturile realizate în urma exploatării terenurilor agricole, iar anual centrele eparhiale verifică gestiunea, disciplina financiar-contabilă şi modalitatea administrării bunurilor, inclusiv veniturile realizate din cultivarea suprafeţelor agricole şi utilizarea acestora, mai arată Patriarhia în comunicatul de presă. (N.R.)