Biserica boierească de la Părhăuți va deveni lăcaș de închinare în cadrul unui nou așezământ monahal

Pe 26 ianuarie, în Ședința Permanenței Consiliului Eparhial Suceava, s-a aprobat înființarea Mănăstirii „Duminica Tuturor Sfinților” Părhăuți, comuna Todirești, ca mănăstire de călugări, în cadrul Protopopiatului Suceava I. Pisania de la biserica „Duminica Tuturor Sfinților” din Părhăuți de este următoarea: „† Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, robul lui Dumnezeu pan Gavriil Trotușan logofăt a zidit această biserică în numele Tuturor Sfinților care au strălucit în toată lumea, pentru mântuirea sa și a soției sale Ana, în zilele evlaviosului și de Hristos iubitorului Io Ștefan Voievod, Domnul Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, la anul 7030 luna iunie 15”. Ctitorul ei a fost un important demnitar de la începutul veacului al XVI-lea, cu funcții în Sfatul domnesc vreme de 40 ani, sub cinci domnitori, fiind mare vistiernic și apoi mare logofăt.

Este posibil ca marele logofăt Gavriil Trotușan să fi ctitorit, în anul 1522, biserica din satul Părhăuți pe locul unei alte biserici, mai vechi care indică faptul că ar fi cel puțin din perioada domniei lui Ștefan cel Mare. Un indiciu în acest sens este că de la biserica anterioară se păstrează trei pietre de mormânt, cea mai veche fiind din anii 1494 – când domnea peste Moldova Ștefan cel Mare – iar a doua este din 1506 (perioada domniei lui Bogdan al III-lea cel Orb) și ultima chiar din anul anterior înființării actualei biserici, adică din 1521 când domnitor peste Moldova era Ștefan al IV-lea, cunoscut în istorie ca Ștefăniță-Vodă.

Intrarea se face prin pridvorul deschis cu doua arcade; peste acestea se află clopotnița, și ea deschisă prin doua arcade. Arhitectural, biserica nu are abside laterale, ci doar absida altarului, și nu are turle. De altfel, în prima parte de secol XV în Moldova încă se respecta tradiția ca numai ctitoriile domnești să aibă turlă deasupra altarului, ctitoriile boierilor sau ale ierarhilor neavând la acea vreme turlă și poate unele din cele mai bune exemple în acest sens sunt biserica Mănăstirii Humorului – ctitorită de Toader Boboiog și soția sa, Anastasia – și biserica de la Arbore – ctitorie a familiei boierești cu același nume – și care a redevenit, recent, lăcaș de închinare în cadrul unui așezământ monahal. Pictura bisericii de la Părhăuți este cea originală, realizată în jurul anului 1530. Ca particularități are prezența desfășurată a scenelor din viața Sfântului Nicolae în bolta pridvorului, faptul că în tabloul votiv ctitorul nu apare cu biserica în mână, ci îngenuncheat în fața Mântuitorului Iisus Hristos, având ca mijlocitori pe Maica Domnului și pe Sfântul Ioan Botezătorul, și prezența scenei Pieta la Proscomidiar.

În secolele XIX și XX, biserica a fost studiată și apreciată de istorici, istorici de artă, oameni de cultură precum preotul Simion Florea Marian, Nicolae Iorga, Nicolae Grămadă, Leca Morariu, Petru Comarnescu, Virgil Vătășianu, Vasile Drăguț ș.a. Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” din Părhăuți a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, la numărul 313, având codul de clasificare SV-II-m-A-05580. „La 500 de ani de la sfințirea acestui locaș, prezența unei obști monahale va însemna o mai bună conservare a patrimoniului cultural și spiritual de aici și o mai bună punere în valoare a bisericii din punct de vedere al formării culturale și duhovnicești  a pelerinilor și turiștilor care o vor vizita”, se specifică într-o informare pe această temă publicată pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. (D.P.)