Bătălia anticorupție de la Suceava, în altfel de cifre

Importante dosare începute de procurorii anticorupție – prelungite pe mii de zile. Funcționari scăpați de penitenciar prin condamnări cu suspendare. Concluzia generală – cei din mediul privat sunt mai predispuși la pedepse cu executare, dar și pentru aceștia există șanse de a ieși din pușcărie, pe motive de vârstă. Cel mai lung dosar înregistrat la Suceava și finalizat abia anul acesta a demarat în iunie 2006, vizând afacerile Tamarei Chiribucă cu primăria municipiului reședință de județ. Deși în general fostul director economic al primăriei, Neculai Bujor, a fost indicat ca principal responsabil, singura persoană care face închisoare este “cumătra Tamara” 

 

Cele mai lungi anchete urmate de cele mai lungi procese  în cazurile de corupție contabilizate în ju­dețul Suceava pot oferi un subiect de comentariu  în ceea ce privește eficiența și viteza cu care astfel de cauze sunt rezolvate. Propunem acum doar o trecere în revistă a celor mai cunoscute dosare de corupție, care au fost inițiate unele chiar în urmă cu mai bine de un deceniu și abia anul acesta au fost finalizate, altele fiind în continuare pe rolul instanțelor jude­cătorești. Sunt și cazuri în care anchetele procurorilor anticorupție au început cum mai mulți ani în urmă și încă nu s-au soldat cu trimiterea în judecată a prezumtivilor făptuitori, iar în unele cazuri s-a ajuns ca dosarele să fie blocate în procedura de ca­meră preliminară chiar de către magistrații jude­cători, spre supărarea magistraților procurori care au întocmit rechizitoriul.

Cumătra Tamara, singura pedepsită în dosarul napolitanelor de la Primăria Suceava

Statistic vorbind, cel mai vechi dosar de corupție instrumentat la Suceava și căruia abia în acest an i-a fost dată rezolvarea definitivă la instanța supremă vizează actele de corupție săvârșite la Primăria municipiului Suceava în perioada mandatului lui ­Ma­­rian Ionescu (2000-2004). Directorul economic de atunci al primăriei, Neculai Bujor ar fi pus la cale o stratagemă prin care sume importante de bani, peste 30 de miliarde de lei vechi din bugetul public au fost virate către firmele deținute de o cumătră a dânsului, Tamara Chiribucă. In schimb, primăria a primit facturi pentru livrarea de eugenii, biscuiți,  napolitane, bomboane  și alte asemenea, confirmându-se utlerior că nici măcar acestea nu au fost livrate. Dosarul a fost trimis în judecată de către procurorii DNA în ziua de 16 iunie, 2006. Nu știm exact cât a durat ancheta preliminară, începută în anul 2004, dar este cert că până când s-a pronunțat sentința definitivă în dosar, 19 aprilie 2017, s-au scurs exact 3.595 de zile de judecată. Precizăm și faptul că singura persoană condamnată la închisoare cu executare în acest dosar a fost Tamara Achiței, fostă Chiribucă, femeia ur­mând să ispășească o pedeapsă de 3 ani și 4 luni de închisoare. Ceilalți actori din dosar au primit condamnări cu suspendare sau au fost achitați. De menționat că Tamara Achiței, fostă Chiribucă, s-a grăbit atât de tare să plece la ispășirea pedepsei, încât a greșit penitenciarul, prezentându-se la Botoșani unde funcționează un centru de detenție pentru bărbați.

Dumitru Duduman și Cezar Tugui, groparii MES-ului, mizează pe vârsta înaintată

Un alt caz notoriu îl reprezintă cel al fostului executor judecătoresc  Cezar Tugui, care împreună cu fostul director al SC MES SA, Dumitru Duduman, au pus la cale falimentarea fostei întreprinderi de mașini unelte din Suceava. Faptele de care au fost acuzați cei doi, ceialți complici, inclusiv un fiu al lui Dumitru Duduman precum și fosta directoare economic de la MES, au fost săvârșite în 2008. Inculpații au fost trimiși în judecată de procurorii DNA Suceava în ziua de 16 decembrie 2010. Procesul lor s-a prelungit  până pe data de 17 ianuarie 2017, când Inalta Curte de Casație și Justiție  s-a pronunțat definitiv, după 2361 de zile de judecată. Menționăm că Cezar Tugui a primit 5 ani de închisoare iar Dumitru Duduman 6 ani de detenție, ceilalți inculpați fiind condamnați cu suspendare sau achitați. Cei doi încă nu s-au împăcat cu ideea că sunt internați în penitenciare și depun felurite contestații, unele dintre acestea fiind chiar acceptate la ICCJ. Un astfel de demers, inițiat de Dumitru Duduman a fost admis în principiu și trimis spre judecată la Curtea de Apel Iași, care a fixat și un termen pentru zilele următoare, mai precis pentru data de marți, 27 iunie a.c..

Fostul șef al Poliției sucevene își rezervă timp pentru prescrierea faptelor

Dosarele în care a fost inculpat  fostul șef al Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, comisarul șef Ioan Nicușor Todiruț, au dobândit o pu­ter­nică notorietate pe piața luptei “anticorupție” din județul Suceava. Totul a plecat, precum se știe, de la necesitatea identificării de noi sedii pentru po­lițiile municipale din Suceava și Câmpulung Mol­do­venesc. In această ordine s-au înregistrat și do­­sarele penale ce l-au vizat pe comisarul șef To­diruț, pe ruda sa prin alianță – Todiruț  fiind naș de cununie al comisarului șef Alexa Dumitru ­Teodo­­rovici precum și a altor funcționari din IPJ Suceava, plus patroni de firme doritori să vândă la prețuri mari clădiri cu valoare mică, statului român. Steaua comisarului șef Ioan Nicușor Todiruț a apus pe data de 10 februarie 2013, când a început urmărirea penală împotriva sa, de către procurorii DNA. Se efectuaseră cercetări încă din anul 2010, privind afacerea cu clădirea defunctei firme Zimbru, supervizată de comisarul șef Ioan Nicușor Todiruț. In acest dosar s-a pronunțat și prima condamnare, pe data de 11 aprilie 2016, de către Curtea de Apel iași, care a stabilit că  Ioan Nicușor Todiruț va trebui să  petreacă 3 ani și 10 luni de închisoare în penitenciar. Alexa Dumitru Teodorovici va trebui să ispășească aceeași pedeapsă. Sentința însă nu este definitivă. Inalta Curte de Casație și Justiție încă nu s-a pronunțat, dar noi ne putem permite să calculăm că au trecut deja 1635 de zile iar o sentință definitivă încă nu a fost pronunțată.

Mai adăugăm că în data de 3 februarie a anului 2014, Ioan Nicușor Todiruț, împreună cu mai ve­chiul coleg și fin Alexa Dumitru Teodorovici au fost din nou trimiși în judecată de către procurorii pentru alte afaceri imobiliare, Intre timp, cei doi s-au pensionat  în jurul frumoasei vârste de 50 de ani, banii aferenți plății pensiilor sunt virați din contribuțiile private ale fiecărui contribuabil român, după puterea fiecăruia, dar problemele au rămas. DNA îi invită la procese, dânșii vin când au chef. Al doilea dosar, încă nefinalizat în instanță,  vizează o construcție de la Câmpulung Moldovenesc, un fel de cămin de nefamiliști, pentru care s-a plătit din bugetul public o sumedenie de bani fără ca acest imobil să poată fi reconvertit într-un interval de 10 ani, într-un spațiu pretabil pentru funcționarea unei poliții municipale. Aceleași argumente din partea unor evaluatori determinați și ulterior contestați, îm­pie­dică identificarea ade­­văraților responsa­bili. Timp de așteptare calculat  fără o primă decizie în instanță este, în dosarul sediului de po­li­ție de la Câmpulung Mol­­dovenesc –  1267 de zi­le.  De menționat că po­­trivit  procurorilor  DNA, Ioan Nicușor To­diruț și Alexa-Dumitru Teodorovici, ajutați de patronul de de la Geomold, Nicolai Vranău, și de evaluatorul  Gheorghe Licurici au contribuit la producerea unui prejudiciu constând în suma de 2.499.000 lei, în dauna bugetului de stat

APIA Suceava, un balon desumflat în bătălia anticorupție

In rândul acțiunilor fără succes imediat  în instanță  întreprinse de procurorii DNA în Suceava trebuie să fie incluse și două cauze ce au bulversat verile trecute sisteme dintre cele mai complexe și care nu au dus, în cele din urmă decât la retragerea temporară din activititate a unora, definitivă a altora, procese comoplementare ce sunt departe de a se termina. Ziarul OBIECTIV a arătat că  începând cu data de 1 aprilie 2017, după ce au fost anchetați circa trei ani de procurorii DNA, suspendați din funcție și trimiși în “exil” la Călărași și Neamț, pe posturi similare, conducerea Ministerului Agriculturii a apreciat că, dacă DNA nu i-a trimis în judecată în tot acest interval, nu există niciun motiv ca Delia Moldoveanu, adjunctă, și Eugen Mogoș, șef la APIA Suceava, să stea departe de casă și de slujba lor de bază.

Cei doi au revenit  în primăvară pe funcțiile deținute până în luna iunie a anului 2014. După 1002 de zile, conform calculelor noastre. Ultimele știri despre dosarul APIA au venit de la DNA Suceava la sfârșitul verii anului trecut (2016), când Delia Moldoveanu a fost chemată din nou la audieri. Se preconiza atunci iminenta  trimitere în judecată a dosarului după ce în luna iulie a anului 2015 procurorii DNA suceveni anunțau că sunt pe cale să finalizeze rechizitoriul în ancheta ce-i vizează pe foștii șefi de la APIA Suceava, urmând ca în scurt timp acest dosar să fie trimis în judecată. Foștii directori de la APIA din Suceava erau acuzați, în principal, de acordare preferențială de subvenții de la bugetul național și din bani europeni, prejudiciul fiind apreciat la 5 milioane de lei.

Lotul “Dîmbu”, nuca tare în procesele anticorupție de la Suceava

Cel mai complicat, de departe,  dosar instrumentat de pro­curorii Direcției Naționale An­ti­corupție în județul  Suceava, vizează un fost procuror șef din structura Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, (Dumitru Dîmbu, n.r.), doi judecători de la Judecătoria Rădăuți (Bogdan Bărbuță și Daniela Prandea, n.r.) un om de afaceri rădăuțean cu mare notorietate (Constantin Babiuc, n.r.) dar și un fost primar al municipiului Rădăuți (Aurel Olărean, n.r.) Mai sunt și alți inculpați în dosarul care a fost trimis spre judecare de către Inalta Curte de Casație și Justiție la Curtea de Apel Cluj, în toamna anului 2014. Dosarul, preluat fiind în cameră preliminară de un judecător clujean, conform prevederilor recente ale codului de procedură penală, a rămas blocat și este blocat în continuare fiindcă  magistratul de la instanța clujeană încă nu este lămurit auspra constituționalității unro provederi din noul cod de procedură penală. S-a adresat Curții Constitu­ționale pentru a cere lămuriri, a explicat care sunt nedumeririle sale, a fost într-un fel edificat și se așteaptă ca în aceste zile să își transmită opinia către colegii săi procurori, pentru a se debloca situația. Incercând să clarificăm problema cu dosarul Dîmbu și compania, ne-am adresat acum câteva săptămâni atât DNA București cât și Curții de Apel Cluj. De la Direcția Națională Anticorupție  ni s-a recomandat să solicităm informații lămuritoare din partea Curții de Apel Cluj. Iată răspunsul primit: “Răspunzând cererii dumneavoastră  (…) vă informăm că do­sarul la care faceți referire se află la judecătorul de cameră preliminară a Curții de Apel Cluj în ­ve­derea redactării considerentelor referitoare la încheierea de cameră preliminară”.  Prima reținere în acest dosar complex s-a făcut pe data de 22 iunie 2014. Au trecut de atunci 3 ani, (1095 de zile). Din data de 7 octombrie 2014, când Dumitru Dâmbu, Bogdan Bărbuță, Daniela Prandea – foști magistrați, Aurel Olărean, fost primar de Rădăuți,  Constantin Babiuc, om de afaceri cu notorietateb în zonă, soarta acestora s-a schimbat. Au trebuit să își reinventeze cariere dar ce este îndeajuns de important  – procurorii DNA nu au reușit în cele 1020 zile de când aceștia au fost trimiși în judecată să convingă un judecător de cameră preliminară că procesul poate începe. Altcumva, structura DNA Suceava es­te o entitate oarecum  operativă. Funcționari  predis­puși la șpăgi mici sunt imediat depistați, sanc­ționați, eliminați din sistem, trimiși în judecată și condamnați în câteva zeci de zile. (Neculai  ROSCA)

 

 

 

t