UPDATE: "Lotul Dimbu", pastrat in arest de Curtea Suprema

 UPDATE:Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins vineri dimineata contestaţiile formulate de cei trei inculpaţi în dosarul „Dîmbu – Babiuc – Bărbuţă”, împotriva măsurii dispuse de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti de arestare pentru 30 de zile a procurorului Dumitru Dîmbu, afaceristului Constantin Babiuc şi judecătorului Bogdan Bărbuţă. 

Obiectiv vă prezintă motivările Curţii de Apel Bucureşti privind deciziile de arestare în dosarul „Dîmbu – Babiuc- Bărbuţă” . Judecătorul Bogdan Bărbuţă „a exploatat starea de disperare a unor persoane pe care le-a privat de bunuri alimentare necesare subzistenţei acestora” . Procurorul Dumitru Dîmbu “a dat dovada unui comportament mult mai apropiat de cel al unei persoane preocupate de obţinerea de venituri în orice fel” u afaceristul Constantin Babiuc „a dat dovadă de “o abilitate infracţională specifică zonei interlope”

 

Ieri, de ora 15.00, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început judecarea contestaţiilor formulate de cei trei inculpaţi în dosarul „Dîmbu – Babiuc – Bărbuţă”, împotriva măsurii dispuse de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti de arestare pentru 30 de zile a procurorului Dumitru Dîmbu, afaceristului Constantin Babiuc şi judecătorului Bogdan Bărbuţă.
Cu acest prilej a fost făcută publică motivarea deciziilor de arestare a celor trei principali actori vizaţi în dosarul instrumentat de către DNA Bucureşti, alături de alte zece persoane. Investigaţiile procurorilor DNA au scos la iveală o încrengătură de interese între magistraţi, poliţişti, poliţişti de frontieră, oameni de afaceri, funcţionari publici dar şi persoane intrate fără voie în acest carusel, fără precedent în comunitatea suceveană.
Pe acest fundal, motivarea Curţii de Apel Bucureşti, instanţa care a acceptat propunerea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie de arestare pentru 30 de zile a celor trei principali inculpaţi apare cu atât mai severă.
In această motivare, care a făcut parte ieri din suita de documente depuse la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie la judecarea contestaţiei depuse de cei trei suceveni, judecătorul Bogdan Bărbuţă este practic desfiinţat nu doar ca magistrat, ci şi ca cetăţean cu pretenţii de onestitate: “inculpatul Bărbuţă Bogdan-Ilarion-Costică a dat dovadă de apetenţă infracţională, persistând în săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, ajungând să pretindă şi să primească atât sume de bani, cât şi produse alimentare de la mai multe persoane cărora le-a exploatat starea de disperare determinată de durata excesivă a judecării unor dosare civile şi pe care le-a privat de bunuri alimentare necesare subzistenţei acestora”, se arată în motivarea deciziei de arestare preventivă pentru 30 de zile a magistratului. Potrivit documentului citat, judecătorul Bogdan Bărbuţă a uzat de dreptul de a nu face nicio declaraţie.

“În apărare, inculpatul Bărbuţă Bogdan a arătat că, din probele aflate la dosar, nu rezultă suspiciunea rezonabilă de comitere a faptelor. Astfel, referitor la cele 69 de hotărâri, nu se precizează care au fost dispoziţiile încălcate şi fără a se dovedi intenţia specifică faptei de abuz în serviciu. De asemenea, nu se arată care ar fi activitatea de şantaj, iar referitor la pretinderea, primirea sau acceptarea de bunuri – ciocolată, băuturi, bani – nu rezultă nicio promisiune expresă a inculpatului faţă de cumpărătorul de influenţă”, se arată în motivarea instanţei.

Nici procurorul Dumitru Dâmbu, cel de-al doilea magistrat pentru care DNA a cerut arestarea, nu a beneficiat de o atitudine mai favorabilă din partea judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bucureşti. In motivarea deciziei de arestare, acesta arată că pe parcursul investigaţiilor şi cercetărilor, “a dat dovada unui comportament mult mai apropiat de cel al unei persoane preocupate de obţinerea de venituri în orice fel”, de consolidarea propriei influenţe în scopuri ilicite, ajungând să fie recunoscut în judeţul Suceava drept “autoritate supremă”, care poate soluţiona în afara cadrului legal orice litigiu dintre părţi şi orice problemă judiciară pe care părţile o aveau.
Mai mult, prin avocatul său, el a spus că faptul că s-a interesat de un dosar penal care îl privea nu este de natură a-l acuza.

Despre cel de-al treilea suspect arestat în această cauză, respectiv omul de afaceri Constantin Gavril Babiuc, judecătorul Curţii de Apel Bucureşti, care a confirmat propunerea de arestare a sa pentru 30 de zile, a arătat că el a dat dovadă de “o abilitate infracţională specifică zonei interlope”, urmărind nu doar protecţia organelor judiciare în demersurile sale infracţionale, dar încercând “să le implice pe acestea activ şi să le deturneze de la adevăratul scop pentru care au fost create şi funcţionează”.
Pentru ce au fost arestaţi cei trei
Este ştiut că procurorul Dumitru Dîmbu, fost şef al Serviciului de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, judecătorul Bogdan Bărbuţă, de la Judecătoria Rădăuţi şi afaceristul rădăuţean Constantin Babiuc au fost arestaţi preventiv, luni, 23 iunie, printr-o decizie luată de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul privind un număr de 69 de hotărâri nelegale luate în anii 2005 – 2006 de judecătorul Bărbuţă în favoarea lui Babiuc care s-a împroprietărit astfel cu peste 41 de hectare de teren pe care l-a vândut ulterior, către un interpus ce la rândul său le-a oferit firmelor austriece EGGER şi SCHWEIGHOFER care doreau să strângă în zona Rădăuţi – Dorneşti – Satu Mare, 135 de hectare de teren pe care să dezvolte un parc industrial.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale pe numele judecătorului Bogdan Ilarion Costică Bărbuţă, judecător la Judecătoria Rădăuţi, pentru patru infracţiuni de trafic de influenţă, din care una în formă continuată, complicitate la luare de mită, trei infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinerea de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, dintre care una în formă continuată – 69 acte materiale şi complicitate la şantaj.
În acelaşi dosar a fost arestat şi procurorul Dumitru Dîmbu, şeful Secţiei urmăriri penale din Parchetul Tribunalului Suceava, pentru trafic de influenţă, complicitate la şantaj, cinci infracţiuni de favorizarea făptuitorului dintre care una în formă continuată şi instigare la compromiterea intereselor justiţiei.
Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au decis şi arestarea omului de afaceri Constantin Gabril Babiuc, acesta fiind acuzat de complicitate la abuz în serviciu cu obţinerea de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, în formă continuată – 69 acte materiale, şantaj, dare de mită, cumpărare de influenţă, influenţarea declaraţiilor şi instigare la mărturie mincinoasă.
Procurorii au arătat că în intervalul 22 martie 2005 – 18 octombrie 2005, judecătorul Bogdan Bărbuţă, la solicitarea omului de afaceri Constantin Gavril Babiuc, a pronunţat 69 de hotărâri judecătoreşti nelegale prin i s-a recunoscut lui Babiuc dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 41,59 hectare. Ulterior, omul de afaceri a vândut terenurile dobândite nelegal, obţinând un profit de aproximativ patru milioane de lei.
Procurorii îl mai acuză pe judecătorul Bogdan Bărbuţă că în 20 iunie 2006, prin sentinţa civilă nr. 1683, la solicitarea şi cu sprijinul lui Babiuc, în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare falsificat şi cu nerespectarea condiţiilor legale, respectiv a unei cereri de chemare în judecată nesemnată şi nedatată, a unei cereri de preschimbare a termenului nesemnată şi în lipsa unui extras de Carte funciară, a admis o acţiune civilă prin care a constatat existenţa dreptului de proprietate în patrimoniul unei persoane, interpusa lui Babiuc, asupra unui imobil din municipiul Rădăuţi, facilitând astfel înscrierea în Cartea funciară a dreptului de proprietate.
Anchetatorii au mai stabilit că, în intervalul 27 ianuarie 2011 – 3 aprilie 2014, Constantin Gavril Babiuc, în mod direct, dar şi indirect, cu sprijinul judecătorului Bărbuţă, a procurorului Dumitru Dîmbu şi a altor persoane, a exercitat presiuni pentru a-l determina pe adevăratul proprietar să renunţe la dreptul de proprietate asupra unei părţi dintr-un imobilul situat în municipiul Rădăuţi, în favoarea unei persoane aflate în anturajul lui Babiuc.
Bogdan Bărbuţă mai este acuzat că, în 15 martie 2014, ar fi primit de la o persoană o cutie de ciocolată marca Milka şi o sticlă de băuturi alcoolice marca Cinzano şi a acceptat promisiunea remiterii ulterioare a sumei de 1.000 de euro, în schimbul intervenţiei pe care judecătorul a promis că o va face la un alt magistrat de la Judecătoria Rădăuţi, pentru soluţionarea favorabilă a unui anumit dosar în care persoana cumpărătoare de influenţă avea interes.
Totodată, procurorii susţin că, în intervalul 2013 – 12 martie 2014, judecătorul Bogdan Bărbuţă ar fi primit de la o altă persoană suma de 500 de euro şi produse alimentare (ouă, carne de porc, găini), bunuri în schimbul cărora a soluţionat în mod favorabil acesteia un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Rădăuţi. Mai mult, judecătorul ar fi dat asigurări că va interveni pe lângă completul din cadrul Tribunalului Suceava învestit cu soluţionarea recursului, pentru a menţine soluţia favorabilă emisă în fond.
Anchetatorii îl mai acuză pe Bogdan Bărbuţă că, în 19 martie 2014, respectiv, 16 aprilie, ar fi primit de la o altă persoană 35 ouă şi miere, precum şi suma de 1.000 de euro, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă un judecător din cadrul Judecătoriei Rădăuţi, învestit cu soluţionarea unui dosarul în care fiul cumpărătoarei de influenţă era reclamant.
De asemenea, în cursul lunii martie 2014, Bogdan Bărbuţă ar fi promis unui medic stomatolog, în schimbul unor lucrări dentare neachitate, că va interveni pe lângă un judecător de la Judecătoria Rădăuţi pentru a obţine o soluţie favorabilă într-un dosar în care medicul era pârât.

Eroii luptei pentru un colţ de clădire: un judecător ce are o casă cât un bloc, un patron cu o firmă de toată frumuseţea şi un procuror demn de toată lauda, până mai ieri
Pentru a înţelege opinia publică despre cine vorbim, merită să prezentăm câteva fotografii relevante. Mai întâi, casa pe care o deţine judecătorul Bogdan Bărbuţă, într-o zonă liniştită a municipiului Rădăuţi. Una mare cât un bloc, el fiind proprietar, conform celor spuse de vecini, doar pe jumătate din imobil. Mai mult decât suficient pentru o persoană singură, cum se prezintă în declaraţia de avere deşi toată lumea de pe stradă cunoaşte faptul că el locuia acolo împreună cu concubina lui şi colega de serviciu, judecătoarea Daniela Prandea, cercetată şi ea în acest dosar, în afacerea împroprietăririi nelegale a lui Constantin Babiuc, printr-un interpus cu un spaţiu de la colţul clădirii care a devenit, într-un fel sau altul, proprietatea unui alt afacerist Rădăuţean, Arcadie Plămadă.

Babiuc, beneficiind de favorurile juridice ale Danielei Prandea, a obţinut într-un dosar în care inclusiv funcţionari din primăria Rădăuţi, de afacere nefiind străin nici primarul Aurel Olărean, 31 de termene de judecată într-un proces început în 2011, dosarul nefiind finalizat nici acum. In spaţiul vizat de Constantin Babiuc, rupt din proprietatea lui Plamadă, funcţionează acum o sală de jocuri. Aceasta este proprietatea pentru care s-a pus chezaş Dumitru Dîmbu, care l-ar fi determinat pe executorul judecătoresc Marcel Mustea dar şi pe alţii să facă presiuni asupra lui Plămadă, să cedeze colţul de clădire lui Babiuc, subiect care a constituit cea de-a doua temă importantă a dosarului instrumentat de DNA.

La Rădăuţi, firma Nikodemus, care aparţinea până mai ieri lui Constantin Babiuc, dar pe care a înstrăinat-o unei firme austriece, rămâne cel puţin pe drumul Marginei, unde îşi are sediul, una de referinţă. Dacă ne referim doar la acest ultim caz, putem trage un mic set de concluzii: Imprumutul de 92.000 de euro luat de procurorul Dîmbu de la Babiuc pentru un român de etnie turcă, patronul Ozcan Adnan de la Canay l-a subjugat pe magistrat afaceristului. Acesta îi avea deja sub jugul său pe judecătorii cu apetenţă la şpagă Bărbuţă şi Prandea. Babiuc a vrut un colţ din averea lui Plămadă punându-şi în mişcare reţeaua de subjugaţi, pe care îi avea la mână, inclusiv poliţişti, funcţionari publici din primărie şi se aude mai nou, şi de la Fisc. Buba a crăpat când DNA a intrat pe fir. Consecinţele, dincolo de măsura ce urma să fie luată ieri de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva celor trei principali actori, sunt în continuare greu de prevăzut. (N.R.)

Precizare
Subsemnatul, comisar şef Vasile Gabor, şef Serviciu arme, explozivi şi substanţe periculoase din Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Suceava, doresc să publicaţi în cotidianul dumneavoastră precizarea că în dosarul aflat pe rolul DNA ce vizează magistraţi şi alte persoane din judeţul Suceava, am fost audiat doar în calitate de martor, nicidecum de învinuit. Vă mulţumesc. (Comisar şef Vasile Gabor)