Wednesday , February 8 2023

Bac 2014: Subiectul la Istorie si baremul de corectare

istorie

istorie1Un eseu despre rolul spaţiului românesc în relaţiile internaţionale din secolele al XIV-lea – al XVIII-lea şi 13 întrebări din trei fragmente din “O istorie sinceră a poporului român”, “Istoria României” şi “O istorie a românilor” au fost cerinţele la subiecte Bacalaureat 2014 Istorie, profilul umanist.
Candidaţii de la filiera teoretică – profilul umanist şi cei de la filiera vocaţională – profilurile artistic, sportiv, pedagogic şi teologic au avut de rezolvat, la proba scrisă de la istorie, trei subiecte cu mai multe cerinţe, notate cu câte 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.
VEZI AICI BAREM ISTORIE
Primul subiect a avut şapte cerinţe, legate de un fragment din “O istorie sinceră a poporului român”, de F. Constantiniu, şi “Istoria României”, de M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea şi P. Teodor. Candidaţii trebuiau să răspunsă la următoarele cerinţe: proiectul politic precizat în primul fragment (2 puncte); secolul la care se referă informaţiile din al doilea text (2 puncte); două spaţii istorice precizate în cele două surse (6 puncte); indicarea sursei care susţine că toate categoriile sociale sunt nemulţumite de situaţia politico-economică (3 puncte); două informaţii care se află într-o relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre acestea, din primul text (7 puncte); două acţiuni desfăşurate de România în contextul “crizei orientale” (6 puncte); o asemănare între două măsuri de politică internă adoptate în statul român modern, în primul deceniu după constituirea acestuia (4 puncte).
La subiectul al doilea, pornind de la un fragment din “O istorie a românilor”, candidaţii trebuiau să răspundă la şase cerinţe: numirea unui rege al României precizat în textul dat (2 puncte); precizarea unei informaţii referitoare la Consiliul de Coroană (2 puncte); cele două mari alianţe la care se referă sursa dată (6 puncte); două caracteristici ale opiniei publice din România, menţionate în text (6 puncte); formularea unui punct de vedere referitor la atitudinea taberelor beligerante faţă de România şi susţinerea cu două informaţii selectate din textul dat (10 puncte); argumentarea, printr-un fapt istoric relevant, a afirmaţiei conform căreia România se implică în relaţiile internaţionale din a doua jumătate a secolului al XX-lea (4 puncte).
Ultimul subiect a avut ca cerinţă elaborarea unui eseu, în aproximativ două pagini, despre rolul spaţiului românesc în relaţiile internaţionale din secolele al XIV-lea – al XVIII-lea. În eseu, candidaţii trebuiau: să menţioneze două conflicte militare desfăşurate în spaţiul românesc în secolul al XIV-lea; să precizeze o cauză a implicării spaţiului românesc în diplomaţia secolului al XIV-lea; să prezinte un fapt istoric referitor la conflictele militare desfăşurate în spaţiul românesc în secolul al XV-lea; să menţioneze două acţiuni diplomatice referitoare la spaţiul românesc din secolul al XV-lea; să formuleze un punct de vedere referitor la consecinţele implicării spaţiului românesc în relaţiile internaţionale din secolele al XIV-lea – al XVIII-lea asupra unei instituţii centrale şi să îl susţină printr-un argument istoric.

Vezi si

Un elev al Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi Fălticeni a returnat o borsetă cu bani găsită pe stradă

În data de 6 februarie a.c., în jurul orei 19.30, Ionuț-Eduard, elev al Școlii Militare …