Saturday , January 28 2023

Avem groapă de gunoi nouă, dar nu avem legislaţie care să ne dea voie să o folosim

groapa moara2 [800x600]

Lucrările pentru groapa de gunoi sunt finalizate în proporţie de 99%, dar niciun operator specializat nu a fost desemnat şi nici măcar nu s-au clarificat problemele cu probele de levigat, care trebuie să fie făcute la Staţia de Epurare a gropii de deşeuri de la Moara 

Paradoxurile din Programul Operaţional Sectorial – Mediu care izbesc în şi aşa chinuita imagine a judeţului nu s-au oprit la „faza Pojorîta”. După ce o groapă de gunoi cu bani din POS – M este încurs de amenajare în vârf de munte la Pojorîta, mai nou şi aproape de municipiul Suceava, la Moara, încep problemele cu rampa de deşeuri. Astfel, deşi se apropie de finalizare lucrarea, deşeurile nu vor putea fi transportate prea curând la noua rampă ecologică. Scuza folosită de autorităţi, ca şi cu alte ocazii, în toate mandatele de până acum, este că nu numai la Suceava se întâmplă aşa ceva. „Situaţia este la nivel naţional. Nu este punctuală, pentru judeţul Suceava, ci se întâlneşte şi la Botoşani sau în alte judeţe unde s-au implementat proiecte SMID”, ne-a declarat preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Cătălin Nechifor. Până atunci, gunoiul va fi transportat care cum poate fiecare Primărie.
Asta pentru că sunt în continuare probleme de legislaţie cu privire la procedura de achiziţie şi armonizarea legislaţiei naţionale cu o directivă europeană privind desemnarea operatorului la rampa de deşeuri respectivă. Acest lucru a fost luat în calcul cel puţin de luna trecută, când preşedintele CJ Suceava a afirmat că nu este sigur dacă va fi sau nu permis ca gunoiul să fie sau nu depozitat până la organizarea licitaţiei pentru gestionarea rampei de deşeuri de la Moara. La data respectivă, Cătălin Nechifor a evitat să se pronunţe, precizând doar că aşteaptă un răspuns în acest sens de la Agenţia de Protecţie a Mediului şi de la Garda de Mediu. Tot atunci, a afirmat că ar trebui să fie organizată o licitaţie internaţională pentru desemnarea operatorului care va răspunde de colectarea, transportul şi procesare a gunoiului la noua Groapă de gunoi de la Moara.
Ieri, preşedintele CJ Suceava a confirmat că situaţia nu s-a modificat şi că nu s-a dat spre publicare vreun anunţ de organizare a unei licitaţii în acest sens. „Nu s-a dat anunţ pentru că trebuie rezolvate mai întâi şi unele aspecte legate de probe tehnologice şi de armonizare a legislaţiei cu o directivă europeană”, a declarat, ieri după amiază, Cătălin Nechifor.
Investiţia în depozitul ecologic de deşeuri de la Moara este la a doua etapă şi are o valoare de 27 de milioane de lei, fără TVA, fiind efectuată în baza unui proiect european de peste 50 de milioane de euro, demarat de CJ şi intitulat “Sistem de Management Integrat al Deşeurilor”, finanţat prin POS – M. Groapa de la Moara ar trebui să deservească localităţile din zona de deal şi de şes a judeţului Suceava. In prima etapă, încheiată în mandatul precedent, au fost efectuate alte lucrări finanţate tot prin POS – M şi care au costat peste 18 milioane de lei, fără TVA. De asemenea, în cadrul SMID este prevăzută şi o groapă de deşeuri la Pojorâta, în imediata apropiere de DN 17, alături de amenajarea mai multor staţii de transfer a deşeurilor şi puncte de colectare, precum şi lucrările de închidere a gropilor de gunoi care au funcţionat lângă municipiile şi principalele oraşe din judeţ.
Pe la finele lunii mai, stadiul general al lucrărilor este de 90%, cu mici întârzieri pe partea staţiei de colectare şi tratare a levigatului, adică a deşeurilor rezultate din apa care se îmbibă în gunoiul ce va fi depozitat la rampa de la Moara. Tot atunci, se avansa ideea că groapa ecologică de gunoi de la Moara va fi terminată în două luni. Ieri, Doru Gheaţă, directorul tehnic al firmei General Construct – una din societăţile care au adjudecat lucrările din etapa a doua, a declarat că lucrarea este aproape de final, fiind gata în proporţie de 98 – 99% şi a confirmat că nu sunt date cu privire la noul operator. „Nu noi suntem operatorul la rampa de deşeuri. Acesta va fi selectat în urma unei proceduri organizată de beneficiar (CJ – n.r.) şi noi va trebui să predăm manualele de operare, lucru pe care deja l-am făcut către consultant pentru a vedea dacă sunt în regulă, iar apoi să fie instruiţi oamenii care vor lucra pentru firma ce va presta serviicile de la rampa de deşeuri. Până acum, nu ştiu să fie selectat cineva pentru că nouă nu ni s-a comunicat nimic, nu ni s-a dat niciun operator căruia să îi instruim oamenii care vor lucra la rampa de deşeuri, la utilajele de acolo”, a explicat Doru Gheaţă. Totodată, el a confirmat că sunt şi probleme cu privire la staţia de tratare a levigatului unde trebuie făcute anumite probe, dar care presupun rezolvarea unor impedimente birocratice şi, în egală măsură, tehnice. Asta pentru că normativele actuale prevăd că levigatul necesar la probele de la staţia de epurare trebuie să aibă o anumită concentraţie, numai că aceasta nu este în ţară. „Nu este vina constructorului ori a beneficiarului lucrării, ci sunt elemente de procedură care nu au fost prevăzute la momentul la care s-a pornit proiectul şi ca să nu se intre în contradicţie cu finanţatorul necesită unele clarificări”, a ţinut să precizeze Doru Gheaţă.
Lucrarea de la groapa de deşeuri de la Moara are prevăzute elemente de construcţii adiacente, clădiri administrative, echipamente de laborator, platforme de colectare primară, staţie de spălare pentru autovehicule, pentru că fiecare maşină va fi spălată, pentru a nu duce noroi sau mizerie pe drumurile publice. De asemenea, sunt prevăzute şi sisteme de siguranţă, de protecţie la incendii şi de colectare a gazului metan, iar drumul de acces de la drumul judeţean spre rampa de deşeuri era executat în proporţie destul de mare.
Totuşi, drumul de acces în lungime de 900 de metri are lăţimea de o bandă, iar soluţia proiectantului a fost ca să amenajeze două alveole în locurile cu cea mai mare vizbilitate pentru ca, în acest fel, să poată circula bine maşinile care vin şi pleacă de la groapa de gunoi. Costurile executării unui drum cu două benzi pentru maşinile grele care transportă gunoiul era prea mare, cu tot cu exproprierea terenului, iar de-a lungul drumului este reţeaua electrică. (Dan PRICOPE)

Vezi si

Peste 4.000 de cereri de azil, înregistrate anul trecut la Centrul Regional de la Rădăuți. 3.086 de permise de ședere, acordate ucrainenilor refugiați

Peste 4.000 de cereri de azil au fost gestionate în anul 2022 de polițiștii de …