Ansamblul rezidențial de proporții care va schimba radical zona centrală a Sucevei 

Un ansamblu rezidențial și de birouri, care se anunță a fi o investiție de proporții și o zonă care ar putea schimba centrul orașului, are șanse să se realizeze în zona actualei autogări. Este o inițiativă comună a firmelor sucevene General Construct și TASA cu Parohia „Sfântul Nicolae” și doi cetățeni ce dețin teren și un chioșc lângă Autogară, care presupune realizarea unui complex de blocuri și birouri pe terenul Autogării și pe o suprafață de teren din spatele Colegiului Național „Ştefan cel Mare”. Seful de proiect este cunoscutul arhitect sucevean Constantin Gorcea, care a lucrat împreună cu arhitectul Andreea Manole. Cele mai multe construcții aflate pe terenul din spatele liceului (subzona 1) vor fi dezafectate, însă două nu au fost propuse spre demolare, ci vor fi încorporate prin soluții ingenioase în noul ansamblu, în vreme ce pe terenul unde se află acum Autogara au fost propuse spre demolare toate imobilele, inclusiv Autogara. Deocamdată, demersul este într-o fază incipientă, Primăria anunțând intenția elaborării Planului de Urbanism Zonal. Proiectul propune o abordare modernă de tratare urbanistică a zonei, atât arhitectural, cât și peisagistic: vor fi două căi de acces prin două sensuri giratorii, parcări subterane cu spații verzi deasupra, spații comerciale, loc de joacă.

Cu începere de ieri, este supusă atenției sucevenilor documentația de urbanism referitoare la un proiect care ar putea schimba total, în următorii ani, înfățișarea centrului Sucevei. Astfel, ieri, 26 iunie, Primăria Municipiului Suceava a anunțat, pe site-ul instituției, intenția de elaborare a Planului Urbanistic Zonal (PUZ) și a regulamentului de urbanism aferent pentru ansamblul rezidențial Ştefan cel Mare.

Demersul municipalității sucevene este parte a procedurilor premergătoare aprobării unei documentații de urbanism de către Consiliul Local Suceava, proiectul având ca inițiatori firma suceveană General Construct, TASA, Parohia „Sfântul Nicolae”, precum și doi cetățeni – soții Croitoru Gheorghe și Lina – ce dețin teren și un chioșc lângă autogara din centrul Sucevei. Proiectul presupune realizarea unui ansamblu rezidențial care va purta numele domnitorului Ştefan cel Mare.

Documentația de urbanism care va fi supusă atenției publicului se numește «Ansamblu Rezidențial „Ştefan cel Mare” cu funcțiuni complementare și dotări aferente» și reprezintă un nou plan urbanistic zonal care propune o abordare modernă de tratare urbanistică a zonei, cu valorificarea unor clădiri vechi, existente, înglobate în idei noi, precum și cu edificarea altor clădiri, cu regimuri de înălțime diferite.

Demersul societății General Construct vizează realizarea unui complex de blocuri și birouri pe terenul Autogării și pe o suprafață de teren din spatele Colegiului Național „Ştefan cel Mare”, motiv pentru care au fost luate în calcul două subzone, prima fiind cea din spatele liceului, iar cea de-a doua reprezentând Autogara, terenul aferent și câteva parcele învecinate. De asemenea, accesul rutier în cele două subzone a fost conceput a se realiza prin amenajarea a două sensuri giratorii, unul ceva mai mare pe strada Vasile Alecsandri, la intersecție cu strada Armenească, iar altul mai mic, la intersecția străzilor Ion Creangă și Armenească.

Pentru ca Planul Urbanistic Zonal al ansamblului rezidențial să fie adoptat au fost necesare unele modificări față de cele prevăzute în Planul Urbanistic Zonal „Zona Centrală Municipiul Suceava”, suprafața pe care General Construct vrea să construiască acel nou ansamblu rezidențial fiind inclusă în mai vechiul PUZ pentru centrul Sucevei. Prin urmare, vor fi și unele modificări prevăzute în comparație cu ceea ce se preconizase a se realiza în baza PUZ „Zona Centrală Municipiul Suceava”.

Astfel, pe terenul pe care se află Autogara și câteva construcții învecinate urma a se amenaja o parcare subterană. În schimb, pe terenul din spatele Colegiului Național „Ştefan cel Mare” erau prevăzute locuințe colective (pe zona aflată spre strada Dragoș Vodă) și individuale (pe zona aflată pe strada Armenească), totodată, fiind preconizată a fi o zonă mixtă de locuințe cu dotări compatibile cu funcțiunea de locuire.

De asemenea, conform vechiului Plan Urbanistic General (PUG) – altminteri depășit din multe puncte de vedere -, cele două subzone propuse prin PUZ «Ansamblu Rezidențial „Ştefan cel Mare” cu funcțiuni complementare și dotări aferente» erau încadrate ca fiind „zonă de locuințe cu regim mic de înălțime (P – P plus 2E)” cu excepția Autogării, care era trecută la „zone căi de comunicație rutieră și construcții aferente acestora”.

Două clădiri mai vechi de 100 de ani scapă de demolare, una urmând a fi emblema noului cartier

Este de menționat că atât PUZ-ul „Zona Centrală Municipiul Suceava”, cât și cel intitulat «Ansamblu Rezidențial „Ştefan cel Mare” cu funcțiuni complementare și dotări aferente» sunt realizate de cunoscutul arhitect sucevean Constantin Gorcea, el fiind șeful de proiect la acesta din urmă, PUZ la care a mai lucrat și arhitectul Andreea Manole.

Conform datelor prezentate în planșele PUZ-ului care va fi publicat pentru consultarea publicului sucevean, cele mai multe construcții (unele nu figurează ca locuințe) aflate pe terenul din spatele liceului (subzona 1) vor fi dezafectate, însă două nu au fost propuse spre demolare, în vreme ce pe terenul unde se află Autogara au fost propuse spre demolare toate imobilele, inclusiv Autogara, care va deveni istorie.

Niciuna din clădirile propuse pentru dezafectare sau pentru care s-a obținut deja autorizație de demolare nu este monument istoric, însă una din acestea figura și pe Planul cadastral din 1856. Cele două clădiri pentru care nu s-a propus demolarea și care sunt situate, de asemenea, în subzona 1 – conform PUZ «Ansamblu Rezidențial „Ştefan cel Mare” cu funcțiuni complementare și dotări aferente» – figurau însă în Planul cadastral din 1912. Cu toate acestea, cele două clădiri vor fi modificate, în sensul că dacă în prezent au regim de înălțime P (parter), prin PUZ s-a prevăzut un regim de înălțime „D plus P plus M”.

Potrivit documentației pentru obținerea avizului de oportunitate, cea mai mare problemă de integrare o ridică clădirea de pe strada Dragoș Vodă. Pariul dezvoltatorului imobiliar și al colectivului de specialiști care lucrează la documentația în sine este de a transforma respectiva clădire (care nu este monument istoric, dar care are peste un secol de existență) în emblema întregului ansamblu rezidențial. Soluția propusă este încadrarea într-un portal vitrat similar cu cel realizat la Institutul Goethe de la București.

Pentru clădirea de pe strada Armenească a cărei demolare nu a fost prevăzută, ci dimpotrivă, s-a avut în vedere păstrarea și extinderea acesteia, soluția avansată de proiectantul general – SC Arhitectura Grafica Design SRL – este un procedeu deja experimentat de acesta la Laboratoarele Muzeului Bucovinei de pe strada Dragoș Vodă nr. 12 sau la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi, unde se mențin zidurile structurale și vechile compartimentări, iar acoperișul se translatează pe verticală cu introducerea (la mansardă) a unei benzi orizontale de ferestre.

Vor fi patru blocuri turn în zona respectivă, față de singuraticul bloc turn existent acum, ridicat de Civica

Pe un teren al Primăriei Suceava – aflat în proprietate privată și pe care se află un imobil în stare deplorabilă, situat pe str. Armenească nr. 13 și inclus în subzona 1 a PUZ-ului – va fi amenajat un loc de joacă. Terenul respectiv, precum și căsuța dărăpănată de pe acesta vor face, abia dacă PUZ-ul va fi aprobat, obiectul unei asocieri între municipalitate și inițiatorii PUZ, iar în urma acestei asocieri pe terenul privat respectiv se va amenaja un spațiu verde și un loc de joacă.

De asemenea, Primăria mai are un teren de 15 mp, în proprietate privată, care a fost inclus la subzona 2 și care va deservi amenajările pe partea de acces de la viitoarea intersecție giratorizată de la străzile Armenească și Ion Creangă.

Potrivit documentației pentru obținerea avizului de oportunitate, întocmită de proiectantul general – SC Arhitectura Grafica Design SRL -, rezolvarea volumetrică a ansamblului rezidențial este pusă în relație atât cu clădirea liceului, cu blocul turn ridicat de firma Civica și cu clădirea fostului cinematograf Modern, actualmente Teatrul Municipal „Matei Vișniec”, precum și cu ansamblul de locuințe colective aliniate la strada Vasile Alecsandri și construite înainte de 1990. Practic, se urmărește obținerea a patru turnuri vizibile în plan urban, unul dintre ele fiind blocul Civica, iar celelalte trei fiind parte din cele două subzone ale noului ansamblu rezidențial.

Pe terenul din spatele liceului vor fi amenajate blocuri de locuințe cu regim de înălțime de la S/D plus P plus 3E până la S/D plus P plus 8E, la fel ca și pe terenul unde sunt acum Autogara și câteva construcții învecinate. Diferența este că pe terenul din spatele liceului vor fi două cvartale cu regim de înălțime S/D plus P plus 8E, pe când pe terenul de la Autogară va fi doar un cvartal cu regim de înălțime S/D plus P plus 8E. În blocurile din spatele liceului vor fi amenajate aproximativ 75 de apartamente, în funcție de tip, în vreme ce pentru partea din Ansamblul Rezidențial „Ştefan cel Mare” situată pe locul Autogării vor fi amanajate 50 de apartamente, în funcție de tip. Având în vedere că numărul locurilor de parcare auto este de 80 plus 25 în cazul subzonei 1 și de 70 plus 5 în cazul subzonei 2, nu este exclus ca numărul locuințelor să fie ceva mai mare, însă acest lucru depinde, probabil, și de cum va evolua cererea pe proiectul ca atare. Potrivit documentației pentru obținerea avizului de oportunitate, parcajele de la demisol care se realizează, prin extindere, și sub curtea interioară permit asigurarea unui număr de locuri de parcare adecvat și satisfac necesitatea de a avea un loc de parcare la fiecare apartament. Desigur, diferența putând fi pentru vizitatori sau pentru cei care vor lucra la firmele care se vor putea deschide în spațiile comerciale și de birouri din ansamblu.

De altfel, din planșele care au fost realizate rezultă că o parte din locurile de parcare vor fi amenajate la demisolul blocurilor (în cazul subzonei 1) și, totodată, pentru ambele subzone ale ansamblului rezidențial s-au prevăzut locuri de parcare subterane peste care vor fi amenajate terase cu spații verzi (300 mp spații verzi peste parcajul aferent subzonei 1 și 275 mp spații verzi peste parcajul aferent subzonei 2). Pe ambele subzone vor fi amenajate spații verzi nu doar deasupra parcajelor rutiere, ci și în apropierea blocurilor ce urmează a fi ridicate: 450mp în subzona 1 și 175mp în subzona 2 din ansamblu.

Este de menționat că în subzona 1 sunt prevăzute mai puține spații comerciale (1.600 mp) față de subzona 2 (2.800 mp), asta probabil și din considerente ce țin de vadul comercial, zona Autogării având acces la strada Vasile Alecsandri mai bun decât zona din spatele Colegiului Național „Ştefan cel Mare”.

Reamintim că Primăria municipiului Suceava a emis, în data de 25 aprilie, un certificat de urbanism având nr. 506 pentru «elaborare Plan Urbanistic Zonal, cu Regulamentul de urbanism aferent, pentru construirea ansamblului rezidențial „Ştefan cel Mare” cu funcțiuni complementare și dotări aferente». Potrivit certificatului de urbanism emis de municipalitate cu o valabilitate de 24 de luni, PUZ-ul este primul pas pe care inițiatorii trebuie să-l fi îndeplinit ca mai apoi Primăria să poată emite autorizație de construcție.

Deși estimări neoficiale arătau că durata până la care poate fi adoptat un nou PUZ pentru Ansamblul Rezidențial „Ştefan cel Mare”, la un proiect de aceste dimensiuni, este una care poate să ajungă și la peste un an, iată că documentația este pe cale a fi avansată publicului pentru o consultare prealabilă adoptării, la o dată ulterioară, de către Consiliul Local Suceava, informarea oficială pe site fiind făcută de Primărie în data de 26 iunie.

Publicul este invitat să transmită observații și propuneri privind intenția de elaborare a PUZ, în termen de 5 zile de la data de 26.06.2019, la sediul Primăriei municipiului Suceava din b-dul 1 Mai, nr. 5A. Observațiile și propunerile transmise sunt necesare în vederea stabilirii cerințelor de elaborare/eliberării avizului de oportunitate și vor fi analizate în Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism. (Dan PRICOPE)