A imbracat peste o suta de papusi in costume populare specifice Bucovinei

~n jude]ul  Suceava [i nu numai sunt creatori populari care valorific\ [i men]in vii obiceiurile [i datinile str\vechi ale poporului nostru [i pun `n eviden]\ [i portul popular rom=nesc prin diferite forme. Unul dintre ace[ti me[teri  populari este Livia Irinciuc, din Straja, care creeaz\ p\pu[i `mbr\cate `n costume populare  tradi]ionale.  Ea a fost invitat\ s\ participe cu crea]iile sale la diverse t=rguri ale me[terilor populari.
Livia Irinciuc, `n v=rst\ de 59 de ani, a devenit pasionat\ de crea]ia popular\ `nc\ din copil\rie. A absolvit Liceul Pedagocic din Suceava, promo]ia 1972,  iar mai bine de 37 de ani a fost educator. I-a pl\cut s\ lucreze cu copiii. Este o femeie care a [tiut s\ î[i ia de la via]\ tot ce a fost mai frumos.
Nu oricine poate realiza a[a ceva. ~nsa tot ceea ce creeaz\ Livia este realizat cu mult\ d\ruire. Din m=nile ei iese un costum popular complet cu  c\ma[\, catrin]\, tr\isu]\, opinci – `n cazul gospodinelor – sau i]ari –  atunci c=nd este vorba de o p\p[\ care `ntruchipeaz\ un b\rbat. Meşterul popular coase cu m=na costume populare şi le dăruieşte din toat\ inima rudelor [i cunoscu]ilor atunci c=nd este ziua lor. Nici m\car nu e croitoreas\, iar de un an, de c=nd a ie[it la pensie, mai tot timpul [i-l dedic\ micilor costume populare. Pe care nu le vinde. Cu toate c\ operele sale artizanale înglobeaz\ mult\ migal\ [i pricepere, nu poate s\ ia bani. „Îmi hrănesc sufletul cînd dăruiesc din toată inima“, mărturiseşte me[terul popular pentru care cea mai mare bucurie e să vad\ o p\pu[\  îmbrăcat\  în straie tradiţionale, cu tricolor, făcute de mîna ei .“Am descoperit, `nc\ de mic\, pasiunea de creare a unor p\pu[i `mbr\cate `n costum popular. C=nd eram educator f\ceam `n a[a fel `nc=t `n gr\dini]\ sau [coal\ s\ dedic un spa]iu crea]iei populare [i mai ales a celei locale.  Mi-a pl\cut s\ v\d costume populare expuse cu mare drag [i alte obiecte care ]in de artizanat. Prima mea p\pu[\ `mbr\cat\ a fost pe la v=rsta de zece ani, am f\cut un costum potrivit tradi]iei din zon\ `ns\ p\pu[a era f\cut\ din c=rpe. De c=]iva ani `ns\ `mi cump\r p\pu[i de la magazinele de juc\rii [i este mai u[or de lucrat pe ele. Sigur c\ trebuie s\ arate bine, s\ fie drepte, cele care reprezint\ fete trebuie s\ aib\ pe deasupra p\r bogat .Tricolorul `l ]es `ntr-un stative la scar\ mic\, pentru c\ trebuie s\ ne m=ndrim c\ suntem rom=ni, chiar dac\ unora le este ru[ine s\ spun\ c\rui popor apar]in”, poveste[te Livia Irinciuc. Cam toate materialele de care are nevoie provin din dona]ii.  Suceveanca lucreaz\ cu dragoste iar ceea ce iese din m=n\ ajunge  la sufletul omului pentru c\  tradi]ia trebuie dus\ mai departe.
“Recodi]ionez costume populare vechi la care unii renun]\, acolo unde este nevoie lucrez cu m=na. Sunt p\rin]i care au f\cut sau cump\rat costume populare pentru copiii lor,  iar `n timp ace[tia au crescut, nu le mai folosesc. ~n sat acum circul\ zvonul c\ `mbrac p\pu[i [i dac\ cineva vrea s\ scape de costum atunci mi-l doneaz\ mie. E o munc\ mig\loas\ croitul [i confec]ionatul acestor costume populare,  `ns\ atunci c=nd faci cu pasiune ]i se pare c\ este mult mai simplu. Opincile le croiesc [i le cos singur\”, ne-a mai dest\inuit str\jeanca.
Cu toate c\ nu c`[tig\ nimic, [i, de fapt, pune din buzunar, bucuria de a vedea p\pu[ile  purtîndu-i hainele în care a pus suflet, este pentru ea o avere de nepre]uit [I, astfel, “valorile tradi]ionale se transmit mai departe, la genera]iile viitoare“. Mam\ a trei copii, doi b\ie]i [i o fat\, dar `n acela[i timp de c=]iva ani  bunic\ a [apte nepo]i, femeia se g=nde[te ca m\car fiica, care este de profesie tot educator, s\-i duc\ tradi]ia mai departe.

A d\ruit zeci de p\pu[i `n costume populare specifice zonei
Livia Irinciuc a d\ruit zeci de p\pu[i astfel `mbr\cate care au ajuns `n m=inile rudelor, prietenilor de familie din ]ar\ sau din Italia, Spania [i Statele Unite ale Americii. Crea]iile sale populare au putut fi admirate nu numai `n satul natal ci [i `n cadrul expozi]iei “Produs `n Bucovina” care s-a desf\[urat la Suceava, Cluj [i Ia[i  sau, s=mb\ta trecut\, `n Parcul Arini[ din Gura Humorului `n cadrul spectacolului de obiceiuri populare tradi]ioanele de Iarn\. “Dat fiind faptul c\ se apropie Cr\ciunul [i Anul Nou acum era [i normal ca p\pu[ile s\ reprezinte zona cu obiceiuri. La sf=r[it de an se umbl\ cu uratul [i nu putea lipsi pe l=ng\ costuma]ia specific\, biciul, clopo]elul [i buhaiul”, ne-a spus gospodina.
Zona Strajei este bogat\ `n tradi]ii nu numai legate de s\rb\torile de sf=r[it de an ci [i a obiceiurilor din timpul anului specifice ortodoxiei care se men]in la loc de cinste. A[a se face c\ `ntre machetele deja lucrate  de Livia Irinciuc se mai afl\ “Nunta de la Straja”, “{ez\toarea” [i “Botezul”. (Cristina SCOR}ARIU)