558 de ani de la prima căsătorie a lui Ștefan cel Mare și controversele privind copiii rezultați din aceasta

Pe data de 5 iulie 1463 Ștefan cel Mare se căsătorește cu Evdochia de Kiev. Soția sa „cea dreptcredincioasă, adică ortodoxă”, era „sora lui Semen țarul”, fiica cneazului Alexandru (Olelko), Mare Cneaz de Kiev. După cum scrie cronicarul Grigore Ureche, luatu-s-au doamnă de mare rudă, pre Evdochiia de la Chiev, sora lui Simeon Împăratul. Iară cronicariul cel leșescu scrie că au fostu Evdochiia fată lui Simeon Împăratul, iară nu soră.

Importanţa acestei prinţese pentru istoria Moldovei a fost reliefată de Constantin Rezachevici:”… căsătoria cu această cneaghină (prinţesă) din Kiev i-a conferit tânărului domn al Moldovei avantajele unor legături dinastice, în spaţiul polono-lituano-moscovit, cu mult mai prestigioase şi mai practice, sub aspectul alianţelor de tot felul care s-au întins mult după moartea timpurie a Evdochiei, în raport cu cele oferite lui Ştefan de următoarele sale două căsătorii”. Este de știut despre prima soție a lui Ștefan cel Mare, Evdochia Olelkovici că a fost nu doar soar cneazului Simion Olelkovici al Kievului, ci și nepoata maternă a lui Vasili Dmitrievici Donskoi (1371-1425; mare cneaz al Moscovei de la 1389 la 1425), fiica principelui Olelko și a Anastasiei Vasilievna iar verișorul ei a fost Ivan al III-lea, mare cneaz al Moscovei (1462-1503).

Evdochia a fost probabil, potrivit istoricului Jonathan Eagles, mama a doi dintre fiii lui Ștefan: Bogdan (născut în 1466, cel mai probabil) și Petru (născut în 1467, mama sa murind la naștere). Bogdan a murit în 1479, iar la câteva luni distanță, în 1480, Petru. Ambii fii au fost înmormântați în Mănăstirea Putna, ctitorită de tatăl lor. De asemenea, din această căsătorie a rezultat și o fată: Elena (Voloșanca). Ea avea să se mărite cu fiul țarului Ivan al III-lea al Rusiei și îi va da acestuia un urmaș la tron, însă va avea o soartă tragică, murind în închisoare la Moscova urmare a unor intrigi puse la cale de amanta cneazului.

Totuși, dintr-un act de donație făcut de Ștefan cel Mare în anul 1466 la o mănăstire athonită, el a cerut ca monahii să se roage pentru rudele sale, inclusiv Evdochia – ea fiind în viață la acea dată, trecerea la cele veșnice fiind pe 25 noiembrie 1467 – și a doi copii: Alexandru și Elena.

O primă posibilă concluzie este că Bogdan și Petru nu erau născuți încă. De aici și opinia cum că doar Alexandru și Elena erau copiii lui Ștefan cel Mare și ai Evdochiei de Kiev, iar originile lui Bogdan și Petru sunt puse de alți istorici pe seama altor „conjuncturi” ca de exemplu aceea că, de fapt, Bogdan s-a născut din cea de-a doua căsătorie a lui Ștefan cel Mare, anume cea cu Maria de Mangop iar Petru fie este fiul Evdochiei la nașterea căruia soția domnitorului a decedat, fie este dintr-o legătură extraconjugală rezultată în perioada de până la căsătoria lui Ștefan cel mare cu Maria (Assanina) de Mangop.

O altă concluzie trasă de uni istorici – inclusiv Jonathan Eagles ia în considerare această ipoteză – ar fi totuși că Alexandru era probabil același cu primul fiu și asociatul la domnie al lui Ștefan care a murit în 1496.

De fapt, asupra acestuia Alexandru au fost printre cele mai intense dezbateri. Sunt istorici care opinează că Alexandru ar fi un fiu nelegitim, dintr-o iubire de tinerețe a domnitorului, Marușca și că din motive care nu au fost pe deplin elucidate numele său figurează în pomelnicul athonit ca și când ar fi un fiu legitim. Argumentul adus aici este că în pomelnicul Mănăstirii Bistrița (unde va fi înmormântat fiul lui Ștefan cel Mare, Alexandru, alături de bunicul său, domnitorul Alexandru cel Bun) apare o „Marușca, mama lui Alexandru”, necunoscută fiind ca soție a lui Ștefan cel Mare, doar aici fiind ea menționată iar discuțiile sunt că dacă ea, Marușca nu ar fi o legătură recunoscută de Biserică, atunci nu putea fi trecută în pomelnic și pe de altă parte, totuși, Marușca nu este numită „doamnă”, denumire care ar fi obligatorie pentru o soție de domnitor. Întâmplător sau nu, unii istorici au presupus că a existat o căsătorie oficială a lui Ştefan cel Mare înainte de venirea sa la tron în 1457 din care s-ar fi născut Alexandru, dar teoria aceasta nu are niciun fel de susținere documentară, ci doar este o „ipoteză de lucru”. În fine, există și opinia că Alexandru din pomelnicul athonit și cel din pomelnicul Mănăstirii Bistrița ar fi două persoane diferite, ceea ce ar însemna că Ștefan cel Mare ar fi avut doi fii cu același nume: Alexandru. Teoretic, este posibil având în vedere cel puțin două precedente: doi fii cu numele Petru (unul cu siguranță nelegitim) și doi fii cu numele Bogdan.

Când Ștefan cel Mare era în campanie militară, Moldova fiind atacată de regele Ungariei, Matei Corvin, Evdochia moare (25 noiembrie 1467) probabil la nașterea unui copil – Petru. Cel mai probabil Ștefan cel Mare nici nu a aflat de decesul soției sale înainte de bătălia de la Baia din decembrie 1467 sau poate în preajma acestei bătălii. A fost înmormântată în Biserica Mirăuţilor, fosta Mitropolie a Moldovei, piatra ei de mormânt a fost redescoperită în 1996. (D.P.)