Thursday , March 28 2024

302 ani de la nașterea, la Rădăuți, a autorului primului abecedar românesc: Sf. Iacob Putneanul, cel care a înființat prima școală rurală din Moldova

Pe data de 20 ianuarie 1719, adică în urmă cu 302 ani, vedea întâia oară lumina zilei, la Rădăuți, cel pe care istoria îl va reține ca fiind Sf. Ier. Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei. Între altele, Iacob Putneanul este una din cele trei figuri mari rămase în istoria țării și a bisericii ca mari ctitori la Mănăstirea Putna, alături de domnitorul Ştefan cel Mare și, mai aproape de zilele noastre, mitropolitul Teoctist al Moldovei, devenit ulterior patriarh al României.

În ceea ce îl privește pe rădăuțeanul Iacob Putneanul, canonizat în 2016, în decursul vieții sale s-a remarcat printr-o implicare socială și culturală deosebită. Pentru români în general și pentru suceveni îndeosebi este de remarcat că prin strădania lui Iacob Putneanul a fost realizat primul abecedar (la acea vreme având denumirea de Bucvar) în limba română. Iar asta în Bucovina, la Putna, cu zeci de ani înainte ca această parte a țării .de Sus a Moldovei să fie răpită de Imperiul Habsburgic. De fapt, Bucvarul a fost tipărit la Putna în anul 1755, deci cu două decenii înaintea răpirii Bucovinei din țara de Sus a Moldovei și apoi, același Bucvar a fost tipărit în 1771, la Viena, cu completări. Poate că nu întâmplător, ci în relație cu tipărirea primului abecedar român este și strădania mitropolitului Iacob Putneanul în urma căreia a fost înființată și prima școală rurală din Moldova, la Putna.

Remarcabil este chiar și faptul că Iacob Putneanul a îmbrățișat viața mănăstirească la numai 12 ani și a fost hirotonit preot la doar 17 ani pentru ca să devină egumen la Putna la doar 25 de ani. Un an mai târziu, adică în 1745, este ales episcop al Rădăuților unde a înființat o școală cu predare în limbile română, slavonă (slavona veche fiind limba de cult prin excelență pentru multă vreme în principatele române extracarpatice) și greacă, dar a tipărit și un Liturghier bilingv în română și slavonă.

La cinci ani după alegerea sa ca episcop de Rădăuți, este ales mitropolit al Moldovei – la acea dată scaunul mi­-tropolitan fiind mutat de la Suceava la Iași – unde a rămas vreme de 10 ani. A optat să plece din scaunul de mitropolit și să se retragă la Putna pe fondul unor conflicte cu un domnitor fanariot și a opoziției față de politicile fiscale excesive.

Deceniul în care a fost mitropolit a coincis cu o intensă activitate culturală, promovând tiparul românesc și deschizând o tipografie în care au fost tipărite 15 cărți în zece ani, încurajând traducerea de cărți duhovnicești. Cărțile au fost folosite în bisericile și mănăstirile din toate ținuturile locuite de români, inclusiv pentru românii din Transilvania – amenințați în acea perioadă să-și lepede credința strămoșească prin propaganda calvină încurajată de aristocrația maghiară și cea greco-catolică al cărui scop al autorităților imperiale era tot dezrădăcinarea românilor, apoi de susținerea unui episcop exempt, de etnie sârbă, în fruntea ortodocșilor româno transilvăneni – precum și prin hirotonirea de preoți și trimiterea de antimise în parohiile din zona Maramureșului și a Clujului. Ultima parte a vieții și-a petrecut-o între Putna și Sihăstria Putnei, unde a primit, cu patru zile înainte de mutarea sa la cele sfinte, „Marea schimă” și a primit numele Eftimie. A fost înmormântat în pridvorul mănăstirii Putna, semn al recunoașterii sale drept unul din ctitori. (D.P.)

Vezi si

Un bărbat de 28 de ani și tatăl său au terorizat luni în șir o familie din Vama pentru o bucată de pământ. Tânărul a fost reținut

Polițiștii din Vama au în lucru un dosar dosarul penal privind comiterea infracțiunilor de tulburare …