Tuesday , January 18 2022

12 colaboratori ai Securităţii, descoperiţi de un bărbat din Liteni care a emigrat în Canada

stauceanu [800x600]

Numele conspirative ale acestora sunt făcute publice de Mihai Stăuceanu, cetăţean româno – canadian u un singur nume a fost până acum deconspirat – preotul Ion Vrăjitoru, din localitate

 
Liteneanul Mihai Stăuceanu (foto), de mai bine de trei decenii şi cetăţean canadian, este o persoană care a dobândit o notorietate locală în ultimii ani, după ce s-a încăpăţânat să afle cine au fost cei care pe vremea comunismului, i-a purtat sâmbetele, umplând dosare întregi cu declaraţii la Securitate, privind viaţa lui şi a familiei sale. In Canada, unde a ajuns după multe încercări ce ar fi putut să-l coste chiar viaţa, a fost descris la securitatea românească de confraţi din comunitatea ortodoxă din care făcea parte. Fapt greu de acceptat, în condiţiile în care Canada este considerată una dintre cele mai democratice state de sub stăpânirea coroanei britanice. Dar până să îşi clarifice problemele din Montreal – Qebec, Canada, Mihai Săuceanu doreşte să şi le limpezească pe cele din localitatea natală – actualul oraş Liteni, din judeţul Suceava. Acum aproape un an, a făcut public faptul că un preot din localitate, Ioan Vrăjitoru, ar fi scris şi semnat, cu numele conspirativ Ioan Frunză, declaraţii la Securitate, înainte de 1989. Acum a aflat că în dosarul său, figurează ca şi colaboratori cu nume conspirative din comuna la acea vreme, actualul oraş Liteni, nu mai puţin de 12 persoane. Acestea au dat relaţii despre Mihai Stăuceanu şi familia sa fostei Securităţi. Un episod trist din istoria familiei îl reprezintă faptul că fratele lui Mihai, Nicolae Stăuceanu, a încercat ani în şir să obţină viză de plecare definitivă din ţară în vremea comunismului, el fiind diagnosticat cu o boală incurabilă de natură nervoasă încă din perioada în care a făcut stagiul militar. Abia în toamna anului 1989, când Mihai Stăuceanu, aflat în Canada, a făcut zece zile de greva foamei în faţa consulatului României din Montreal, s-a acceptat, la Bucureşti cererea de emigrare a lui Nicolai. După nouă ani de experienţă canadiană, cu boala dobândită după experienţele din România, unde a fost încarcerat în mai multe rândururi pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei, demoralizat, Nicolae Stăuceanu şi-a pus capăt zilelor. Dar fratele său, Mihai, nu renunţă la luptă. Micul său război este îndreptat către foştii lui consăteni, pe care, în urma verificărilor pe care le-a făcut în arhivele fostei securităţi, i-a identificat, cu numele conspirative şi pe mulţi îi cunoaşte şi a crezut cândva că îi sunt prieteni. Prezentăm o listă a acestora, ce include şi pe Ioan Frunză, pe care Mihai Stăuceanu l-a identificat ca fiind preotul Ioan Vrăjitoru: Nicolaiasa Gheorghe, Cornea Constantin, Buliga, Lupaşcu, Frunză Ioan, Saicu, Burlacu Ioan, Niţă Ioan, Catargiu Dumitru, Gâtman Grigore, Paşcanu, Sandu. Mihai Stăuceanu aşteaptă de la o zi la alta deconspirarea acestor surse ale fostei Securităţi, şi atunci când va avea certitudinea definitivă în ceea ce priveşte identitatea persoanelor care au produs atât de multe necazuri lui şi familiei sale, va cere daune materiale consistente, iar sumele obţinute vor fi donate unei fundaţii de caritate din România.
Lungul drum al lui Mihai Stăuceanu către Canada
După mai bine de 30 de ani, liteneanul Mihai Stăuceanu, stabilit în Canada în anul 1982, a aflat cine i-a fost prieten şi cine duşman în localitatea sa natală, după ce a cerut la CNSAS o cerere de deconspirare. Mihai Stăuceanu s-a născut în 1957 în actualul oraş Liteni. După ce a absolvit opt clase, a plecat în lume, tocmai la Reşiţa, unde a devenit elev al şcolii profesionale a Combinatului Siderurgic, la specializarea electrician de întreţinere. In paralel, l-a atras sportul, în cei aproape trei ani de şcoală profesională activând la CSM Reşiţa, la atletism. Ajunsese, tânăr fiind, să obţină oarece sucese la nivel naţional, într-o vară mergând în cantonament chiar la clubul Dinamo. “Am avut acces la realitatea occidentală a anilor ’70. Am făcut comparaţia iar în 1976 am trecut ilegal în Iugoslavia. Am fost însă prins la Belgrad şi am fost întors în România, prin punctul de frontieră predat grănicerilor de la Stamora Moraviţa”, îşi aminteşte liteneanul Mihai Stăuceanu. “Am fost legat de grănicerii români cu sârmă la mâini şi transportat la unitatea lor de la Oraviţa. Două zile la rând am fost bătut, interogat şi din nou bătut, după care m-au dus în faţa procurorului din oraş. Eram atât de vânăt încât procurorul m-a întrebat dacă nu am căzut pe scări. Am fost depus ca deţinut preventiv la Miliţia oraşului Oraviţa. De aici am fost dus şi judecat public într-un Cămin Cultural din comuna Vărădia- Caraş Severin, pe unde trecusem frontiera”, a povestit anterior Mihai Stăuceanu, arătând că atunci a fost condamnat la un an şi zece luni de închisoare. După ce şi-a executat pedeapsa în închisoarea de maximă securitate de la Gherla, Mihai Stăuceanu ar fi dorit să se întoarcă în satul lui natal. “Lumea din Liteni mă arăta cu degetul şi mă considera un trădător. Din cauza ruşinii pe care o trăgeau părinţii, m-am dus direct la Reşiţa”, am spus Mihai Stăuceanu.
Având sentimentul că este ca un animal închis într-o cuşcă a decis, după ce a făcut armata, să plece din nou din România acelor vremuri. Se întâmpla în 1981. “A fost totul pentru tot. Eram hotărât, dacă mă somează şi mă împuşcă, rămân pe frontieră, dacă reuşesc să trec, o să-mi refac viaţa”. A fost prins din nou, în Belgrad, a făcut 30 de zile de închisoare după care a fost transportat, după o anchetă serioasă, pentru că era deja un dosar pe numele său, din precedenta ieşire a sa din ţară, până la frontiera iugoslavo- italiană. A trecut ilegal în Italia, iar la Trieste au fost înregistraţi toţi cei care trecuseră atunci graniţa în acest fel şi li s-au făcut dosare complete, li s-au dat bilete de tren personal către lagărul Latina, o fostă unitate militară, unde au fost însă bine trataţi. “Aveam unde să dormim, ni se oferea măncare bună. Am stat în lagăr timp de nouă luni, timp în care am depus actele legale pentru imigraţie în Canada, dar şi solicitarea de a obţine statutul de refugiat politic, având actele care certificau faptul că am făcut închisoare la Gherla. Mi s-a acordat statutul de refugiat politic, coform Convenţiei de la Geneva”. In Canada a fost acceptat cu statutul de “exil voluntar”. In acest fel, în 1982, în luna martie, Mihai Stăuceanu a ajuns în Canada stabilindu-se la Montreal, provicia Quebec. Mihai Stăuceanu a revenit în ţară în fiecare an, după prima vizită din 1983. A aflat, după 30 de ani că cel mai doritor să ofere informaţii despre el la Securitate a fost chiar preotul din sat, Ioan Vrăjitoru. (Neculai ROSCA)

Vezi si

Sucevean de 42 de ani băgat în arest, după ce a lovit cu mașina o femeie aflată pe trotuar.  Individul nu are permis, a fugit de la locul accidentului și a refuzat să sufle în etilotest

Duminică după-amiază, la ora 16.50, o persoană neidentificată inițial, în timp ce conducea un autoturism …