115 ani de la moartea marelui folclorist și etnograf Simion Florea Marian

La 11 aprilie 1907, la Suceava s-a stins din viață Simion Florea Marian, folclorist, etnograf, naturalist, istoric, profesor, preot, membru titular al Academiei Române.

Considerat a fi unul dintre cei mai de seamă folcloriști și etnografi români, Simion Florea Marian a murit subit, din cauza unei pneumonii, la 11 (24) aprilie 1907, lăsând urmașilor o operă încă neegalată în literatura de specialitate.

Născut la 1 septembrie 1847 la Ilișești -tatăl fiind fiu de preot, iar mama fiică de dascăl – Simion Florea Marian s-a școlit mai întâi în satul natal, apoi la Suceava și Năsăud după care și-a desăvârșit studiile la Cernăuți, unde a absolvit Teologia, devenind preot.

În decursul vieții sale a servit altarului în mai multe localități, inclusiv la Voloca de lângă Cernăuți, în anul 1877, înainte de asta fiind preot doi ani la Poiana Stampei și apoi preot la Siret până în 1883.

În Suceava va fi protoprezbiter (protopop) cu începere din 1903. Cu prilejul discursului de recepție în rândurile Academiei Române, în 1882, Bogdan Petriceicu-Hașdeu spunea despre Simion Florea Marian că este „singurul etnograf român”.

În urma sa au rămas o vastă operă publicată și încă mult tezaur în manuscris. Spre exemplu, „Botanica poporană română“, o veritabilă enciclopedie de cultură populară, cu informaţii dintre cele mai importante pentru studiul lingvistic (filologic, etimologic, istoric, semantic, dialectal) şi pentru studiul evoluţiei spiritualităţii, tradiţiilor şi obiceiurilor poporului român (astăzi în mare parte dispărute), de aproape o mie de pagini, a fost publicată abia în 2008-2010, prin eforturile muzeografului Aura Brădățan, custodele Casei memoriale „Simion Florea Marian” din Suceava. (D.P.)