Thursday , March 28 2024

100 de ani de la trecerea în neființă a primului bucovinean președinte al Academiei Române

În data de 20 martie 1923 s-a stins din viață unul din intelectuali bucovineni cei mai de seamă și anume Dimitrie Onciul. Reputat istoric – a stârnit admirația altor mai intelectuali români ca de exemplu Nicolae Iorga și Vasile Pârvan, care a și făcut tristul anunț în ședința extraordinară a Academiei Române – Dimitrie Onciul a reușit să adune în lucrările lui foarte multe izvoarele istorice narative, dar și diplomatice accesibile în vremurile sale – unele fiind chiar și comentate în opera sa – privitoare la primul mileniu din istoria noastră. Iar cum în ultima perioadă se pune tot mai mult accentul pe înveșnicirea memoriei unor oameni de seamă ai noștri, iată că și la sfârșitul săptămânii trecute, în orașul Cernăuți și în comuna suceveană Straja au fost organizate o serie de evenimente deosebite dedicate marelui istoric Dimitrie Onciul, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la trecerea sa în eternitate.

Personalitate de referință pentru cultura română și comunitatea istorică a românilor din Cernăuți Dimitrie Onciul (1856 – 1923), întemeiase cu un an înainte de a trece la cele veșnice Comisia consultativă heraldică, şi, de altfel, fusese cel dintâi preşedinte al acesteia. Dar acesta este doar unul din aspectele pe care istoria îl va reține în contul primului bucovinean care a fost președinte al Academiei Române.

Cât privește acțiunile de înveșnicire a memoriei lui Dimitrie Onciul, la centenarul trecerii sale la cele veșnice, acestea au fost derulate pe trei zile deoarece s-a considerat că data de 20 martie, fiind într-o zi de luni, poate că nu ar putea să cuprindă și să exprime cât mai clar și amplu toate câte s-ar cuveni pentru el. De aceea, s-au luat în calcul trei zile consecutive – 18, 19 și 20 martie – iar sâmbătă, 18 martie 2023, la ora 11:00, a avut loc slujba de pomenire la mormântul lui Dimitrie Onciul. Mormântul acesteia este din Cimitirul românesc de la Horecea urbană – o suburbie din orașul Cernăuți în care trăiesc mulți etnici români. Organizatorii principali ai evenimentului de la Cernăuți au fost Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și Consulatul General al României la Cernăuți, dar desigur că s-a făcut simțit și sprijinul altor instituții cum ar fi Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.

Așa cum am precizat, manifestările au debutat la Cernăuți cu o slujbă de pomenire oficiată de preoții Gabor Cristofor și Pavel Paulencu, de Ieromonahul Dosoftei Dijmărescu de la Mănăstirea Putna și Părintele Mihai Cobziuc, consilier în cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. De la slujba respectivă nu a lipsit nici secretarul de stat Gheorghe Cârciu a fost însoțit de Radu Cosma, directorul proiecte pentru diaspora și comunități istorice din cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, precum și de consulul general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu. La rândul ei, i-a avut alături la aceste evenimente pe diplomații Laurențiu Ciocan (consul general de carieră), Nicolae Dan Constantin (ministru plenipotențiar), Florin Stan (consilier diplomatic) cu soția sa, Viorica.

Așa cum am precizat, demnitari români nu au lipsit de la eveniment – dintre cei de la Suceava îi menționăm pe senatorii suceveni Ioan Stan și George Mîndruță, precum și pe vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Niculai Barbă – și cu toții au depus coroane de flori tricolore la cripta familiei Onciul. În schimb, vicepreședintele Niculai Barbă a depus un coș de flori la mormântul marelui istoric, profesor, fondator, patriot din cimitirul istoric de la Cernăuți.

În cadrul evenimentului a avut loc sfințirea criptei familiei marelui înaintaș, restaurată de în cadrul unui proiect implementat de Asociația pentru Protecția Patrimoniului București (președinte Laurențiu Dragomir), cu sprijinul Societății „Golgota” a românilor din Ucraina (președinte Vasile Răuț) iar în vederea susținerii financiare – în 2022 – pentru restaurarea criptei s-a implicat foarte mult Secretarul de stat Gheorghe-Florin Cârciu prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României. De altfel, în mesajul omagial, cei care au luat cuvântul au evocat personalitatea complexă a celui care a condus, cu un veac în urmă, Academia Română până în ultima clipă a vieții sale, mulțumind tuturor celor implicați în renovarea criptei familiei Onciul. Pe lângă ceremonia religioasă și depunerea de coroane alături de evocarea memoriei lui Dimitrie Onciul a fost și un moment artistic în care membrii formației folclorice „Perla”, elevi ai Școlii Populare de Artă Cernăuți – conduși de cunoscutul Iurie Levcic – au înălțat imnuri pentru România și în memoria lui Dimitrie Onciul.

Ulterior, la Palatul Național al Românilor – un frumos edificiu din Cernăuți cu o istorie de peste un secol și care abia de vreun an de zile a fost retrocedat comunității românești și pe care au fost reașezate caracterele latine cu denumirea de odinioară a clădirii emblematice – a avut loc o masă rotundă dar și o expoziție de documente de arhivă și fotografii ce prezintă viaţa şi activitatea cărturarului. Salutul și considerația Academiei Române,  la 100 de ani de la moartea marelui istoric român, au fost evocate de academicianul Victor Spinei, președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române. Expoziția a fost vernisată grație lui Laurențiu Dragomir – Asociația pentru Protecția Patrimoniului București – care a adus cărți ale marelui istoric român chiar din biblioteca personală, sensibilizând aportul adus de patriotul român istoriei și culturii naționale. Au fost prezenți la acest eveniment atât demnitarii și diplomații anterior menționați cât și Paul Stănescu, vicepreședinte al Senatului, prof.dr. în istorie Vasile Pasailă – originar din Straja, localitatea natală a lui Dimitrie Onciul – ultimul referindu-se în luarea sa de cuvânt la perioada în care istoricul Dimitrie Onciul la Cernăuți, oraș unde locuiau bunicii săi și care a fost foarte legat sufletește.

Cum a fost omagiată memoria lui Dimitrie Onciul în județul nostru

În partea de sud a Bucovinei, manifestările dedicate lui Dimitrie Onciul (1856 – 1923) au fost organizate de Primăria comunei Straja (primar Mihai Juravle) în parteneriat cu Departamentul pentru românii de pretutindeni și Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților. Astfel, de la Cernăuți – locul de odihnă veșnică a istoricului român Dimitrie Onciul – manifestările de comemorare a 100 de ani de la trecerea sa în nemurire au continuat în comuna Straja, la Căminul Cultural, unde a fost organizată sesiunea de comunicări și discuții „Dimitrie Onciul – Istoric, Profesor, Fondator, Patriot”, urmată de un moment artistic prezentat de grupul vocal „Străjerii Datinilor”. Participanții s-au bucurat de o interpretare deosebită a cântecelor tradiționale românești, în timp ce au admirat medalia de comemorare a personalității Dimitrie Onciul, realizată în cadrul proiectului de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, prin Monetăria Statului. Medalia comemorativă reprezintă pe avers efigia istoricului, iar pe revers este monumentul funerar de la Cernăuți, renovat în anul 2022 printr-un proiect finanțat de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. „Cea mai mare bucurie a românului este să fie printre români! Asta am simțit și eu când am ascultat frumoasele cântece românești interpretate de grupul vocal „Străjerii Datinilor”, din Straja … Mă bucur că am avut onoarea, ca după slujba de pomenire de la mormântul lui Dimitrie Onciul, să spun câteva cuvinte și în incinta Căminului Cultural din Straja. Marele istoric a fost și primul președinte al Comisiei Consultative heraldice, în consecință, am luat decizia să marcăm 100 de ani de la moartea acestuia, printr-o medalie comemorativă executată de Monetăria Statului … Îi mulțumesc primarului din Straja, domnul prof. Juravle Mihai, pentru o implicare de excepție în organizarea comemorării marelui nostru istoric”, a transmis secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu în cadrul evenimentului.

Duminică, 19 martie 2023, la ora 09.00, la Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Straja a fost săvârșită Sfânta Liturghie Arhierească și slujba de pomenire a marelui istoric Dimitrie Onciul.

Luni, 20 martie, în ziua în care se împlinesc 100 de ani de la trecerea la cele veșnice a istoricului Dimitrie Onciul, școala din Straja care îi poartă numele organizează, în parteneriat cu sectorul cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților – grație părintelui Constantin Oprea – o sesiune de comunicări la care vor conferenția specialiști în domeniul istoriei de la Biblioteca Națională a României, USV Suceava, UAIC Iași, Academia Oamenilor de Știință a României Iași, Arhivele Naționale Iași, ISJ Suceava. Și tot luni, 20 martie 2023, la ora 12:00, la sediul Primăriei comunei Straja va avea loc o ședință solemnă a Consiliului Local al comunei Straja.

Cine este Dimitrie Onciul și cu ce s-a remarcat de-a lungul vremii?

Născut (la 26 octombrie 1856 la Straja) și format în cadrul monarhiei dualiste austro-ungare – unde cele două națiuni dominante manifestau larga tendință de asimilare a celorlalte popoare – Dimitrie Onciul a înțeles rapid importanța prezervării și publicării a cât mai multor elemente de identitate națională românească. Pe cale de consecință, și-a dedicat o mare parte din activitatea sa științifică adunării a cât mai multor izvoare privitoare la primul mileniu de existență a noastră ca neam, demers deloc lipsit de interes ori de patriotism, ba dimpotrivă. De altfel, dovadă a preocupărilor sale serioase în această direcție o constituie teza sa de doctorat, intitulată  Despre începuturile statelor româneşti – Ueber die Anfänge des romänischen Staatswesens” și pe care fiul preotului Onciul din Straja o va susţine la 27 iunie 1884, la Cernăuți. Doi ani predă istoria şi limba română la Cernăuți și apoi va merge la Universitatea din București unde va fi profesor de istorie a românilor.

Director al Arhivelor Statului din Bucureşti între 1900 şi 1923, membru titular al Academiei Române (11 aprilie 1905) decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie între 1919 – 1923 şi preşedinte al Academiei Române (1920-1923), Dimitrie Onciul este considerat a fi creatorul şcolii critice în istoriografia română. După liceul şi universitatea făcute la Cernăuți, s-a specializat la Viena – activând totodată în Societatea studenţilor români „România jună” – studiind epigrafie latină, diplomatică, paleografie şi sigilografie iar profesorul ceh Jan Urban Jarnik i-a deschis apetitul intelectual pentru filologie.

S-a ocupat de problema originii românilor, demonstrând argumentat formarea poporului român pe o arie întinsă de ambele părţi ale Dunării şi respingând teoria migraţiunii medievale a românilor din Peninsula Balcanică, emisă de unii istorici austrieci ca Franz Josef Sulzer, Eduard Robert Rösler sau Johann Christian von Engel. Aşadar, din acest punct de vedere, opere precum – Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinţii românilor în Dacia Traiană (1885); Radu Negru şi originea Principatului Ţării Româneşti (1892); Originile Principatelor Române (1899); Tradiţia istorică în chestiunea originilor române (1907); Ideea latinităţii şi a unităţii naţionale (1919) – formează unul dintre cele mai complete instrumente de informare, inclusiv sub aspectul comentării istoriografilor precedenţi.

În discursul de recepţie, susţinut la 22 martie 1906, Dimitrie Onciul afirma: „Istoria, ca cunoştinţă despre dezvoltarea oamenilor în manifestarea lor ca fiinţe sociale, are în vedere prezentul ca scop final. Ceea ce ea se caută să cunoască nu este atât faptul cum au fost oamenii în trecut, cât modul cum ei au devenit, ceea ce sunt în prezent … Deci, istoria are drept problemă nu atât a reconstitui trecutul, cât a explica prezentul cu ajutorul conştiinţei trecutului din resturile şi amintirile lui. Explicând prezentul, ea îndreaptă calea viitorului. Prin conştiinţa trecutului, a înţelege prezentul şi a îndrepta viitorul este problema cea din urmă şi tot rostul istoriei”. În răspunsul său, Dimitrie Alexandru Sturdza elogia acest discurs, care „ne-a introdus astăzi în istoria românească pe poarta cea mare, de unde străluceşte adevărul”.

Utilizând documente, combate teoria „descălecatului” susținând că formarea statelor feudale româneşti a fost o firească urmare a dezvoltării vechilor formaţiuni politice locale. Nu este considerat doar ctitorul şcolii critice în istoriografia română, ci așa cum am menționat la început de articol, de numele său ține şi înfiinţarea Comisiei Consultative Heraldice, căreia i-a fost şi întâiul preşedinte. Spre sfârşitul vieţii, a intenţionat să scrie o mare lucrare despre relaţiile Ţărilor Române cu Ungaria, care să urmeze numeroasele studii asupra legăturilor istorice cu vecinii noştri de la sud de Dunăre. Nu a mai apucat să-şi vadă rodul muncii sale, dar în semn de omagiu, în 1928, ca urmare a eforturilor urmaşului său la Academie, prof. N. Popescu, a apărut în Analele Academiei o primă parte a lucrării.

Așa cum am arătat mai sus în amurgul vieții sale va ajunge decan (1919) al Facultății de Istorie a Universității București și apoi președinte al Academiei Române (1920), funcții pe care le va păstra până la trecerea la cele sfinte. (Dan PRICOPE)

 

 

Vezi si

 Bărbat din Dornișoara, amendat cu 5.000 de lei pentru că a fost prins transportând fără acte lemn de foc de  1.300 de lei

Miercuri, la ora 18:00, lucrătorii de poliție din cadrul SPR 15 Vatra Dornei, împreună cu …